sunt relativ surprins de interes
hai sa-l lamuresc odata pentru totdeauna pe "trident" vis-a-vis de acest forum: schimbul de idei poate fi un scop in sine...se poate invata si asa ceva nou + te poti familiariza cu perspectiva pe care o alta profesie o are asupra fenomenului (si poate si cealalta profesie afla cate ceva ce nu stia

) cine stie, poate imi voi schimba radical niste pareri sau voi decide ca doar prin alte tari e vreo sansa sa practic asa ceva, candva

deci tot "imi iese" ceva

apropo, subscriu in mare la ideea ca "traim intr-o lume de perceptii"
Psiho-oncologia ce este?
"Psycho-Oncology is concerned with the psychological, social, behavioral, and ethical aspects of cancer.
This subspeciality addresses the two major psychological dimensions of cancer:
A) the psychological responses of patients to cancer at all stages of the disease, and that of their families and caretakers;
B) and the psychological, behavioral and social factors that may influence the disease process (that influence tumor progression and survival) –ASTA MA PREOCUPA PE MINE IN SPECIAL
Psycho-oncology is an area of multi-disciplinary interest and has boundaries with the major specialities in oncology: the clinical disciplines (surgery, medicine, pediatrics, radiotherapy), epidemiology, immunology, endocrinology, biology, pathology, bioethics, palliative care, rehabilitation medicine, clinical trials research and decision making, as well as psychiatry and psychology."
pentru danhia:
- nu incerc sa tratez cancerele cu aspirina sau glucoza -am afirmat eu asa ceva? daca te referi la ce legatura este intre efectul placebo si cancer (adica daca prin placebo vreau sa spun ca vindec cancerul) eu cred ca mecansimele pe baza carora efectul placebo functioneaza sunt probabil implicate -macar partial -si in reactia de vindecare a organismului in urma tratamentului, deci este important sa se studieze aceasta legatura prin studii stiintifice
"supportive psychological therapy sau reassurance" este o.k. dar nu aceasta este ceea ce ma intereseaza in esenta...prin asta doar incerci sa ajuti pacientul "to cope", ceea ce este important. ca in Romania nici in aceasta privinta nu suntem prea activi poate fi adevarat.
ce m-ar preocupa pe mine (daca chiar vreodata voi putea) sunt "remisii spontane" si mecanismele psihologice ce le determina...
iata ceva la nivel de 1977:
"(1977). Journal of American Academy of Psychoanalysis, 5:285-286
Letter to the Editor
Charles Weinstock
Dr. Booth's paper, which appears in this issue, is especially timely
in several respects. The medical schools are beginning to teach about
cancer as a two-way process in which the host's immune resistance is
an important-and quite variable-variable. This resistance decreases
with depression.
The American Cancer Society sponsored an interdisciplinary
psychophysiological conference on spontaneous regressions at Johns
Hopkins University in May 1974. The psychiatrists present concluded
that emotional and personality factors are important in the
pathogenesis and course of cancer and (in this context) that
spontaneous regressions are a significant phenomenon.
The number of "spontaneous" regressions officially validated for the
American Cancer Society is now 1500. Ten years ago the first 222 were
validated.[...]"
in Romania ce s-a facut in privinta aceasta? s-a studiat ceva? noi nu avem macar o evidenta clara a bolnavilor, ce sa mai vorbim de situatia remisiilor spontane
remisiile spontane nu sunt o situatie comuna in cazul cancerului dar din ele putem afla poate niste kestii importante , care ne scapa. IMO
o precizare (citind ce s-a scris): psihoterapia nu este egal cu placebo in general. iar oferirea de compasiune chiar ajuta in efortul pacientului de "coping".
Pentru cei interesati, exista:
"Iubire, medicina si miracole
Lectii de autovindecare ale pacientilor exceptionali" - Bernie S. Siegel
humanitas practic (2006)
recomand cu caldura aceasta carte -din pacate Humanitas nu prea a
inteles ca in SUA a fost considerata drept una din cele mai bune carti
ale secolului XX -prin paradigmele pe care le-a schimbat...asa ca a
pus o coperta cu floricele pentru carti usoare, de citit si uitat. o,
da, si publicitate zero. rusine! e drept ca poate titlul ales de autor nu este cel mai nimerit...
daca ati citit-o deja, cum vi s-a parut?
pt dr. lili -ref psihosomatica introdusa mai mult in cursurile de la UMF , asa este... in SUA au facut pasi pozitivi in acest sens...m-a preocupat mult subiectul...ideea este de a trece de la paradigma pur bio-medicala (cu putine accente pe factorii psihologici si sociali implicati in declansarea si agravarea bolii) la un "comprehensive biopsychosocial model"(vezi Engel)
observ ca exista opinia ca psihologii nu vrea au ce cauta in demersul terapeutic , sunt tolerati ("psihologii tb sa manance si ei o paine"). nu stiu daca acesta reprezinta o opinie impartasita in general de cadrele medicale din Romania insa, este regretabil in opinia mea.
daca ne referim numai la psiho-neuro-imunologie, cred ca dupa ce vor citi ceva mai serios pe tema asta o parte din medici is vor mai schimba din pareri. "hard facts" cauta, acolo le vor gasi.
http://www.homeopatia.ro/psiho_cancer.htm - nu e mult spus dar macar e in romana. specialistii ar trebui oricum sa consulte reviste de specialitate (e.g. "Brain, Behaviour & immunity", etc.) pentru a se convinge
poate am clarificat in acest post cateva kestii
Adrian
"The reasonable man adapts himself to the world; the unreasonable one persists in trying to adapt the world to himself. Therefore all progress depends on the unreasonable man." (George Bernard Shaw)