Cea mai mare parte din textul de mai jos e contributia lui mickeygreen.
Domnule ministru,
AMRez (Asociaţia Medicilor Rezidenţi), în numele medicilor rezidenţi din întreaga ţară, vă aduce în atenţie faptul că la „Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.58/2001, privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii si activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar cu modificările si completările ulterioare“ se impun o serie de modificări.
1. Conform prevederilor art.11 lit.a din Legea 24/2000 privind Normele de tehnica legislativă, „proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune “. Modificarea propusa a art. 6 alin.3 se referă la obţinerea „dreptului de liberă practică“ dupa anul 2007, în condiţiile în care noţiunea de „drept de liberă practică“ nu îşi mai găseşte suport in legislaţia cadru.
Legea 306/2004, care menţiona „autorizaţia de liberă practică“, eliberată de către Ministerul Sănătăţii, ca şi condiţie pentru a putea exercita profesia de medic, a fost abrogată de Titlul XII al Legii 95/2006. Acesta prevede că, începând cu anul 2006, pentru a „exercita profesia de medic“, este suficientă deţinerea unui titlu oficial de calificare în medicină şi apartenenţa la Colegiul Medicilor din România, nici o altă autorizaţie sau document oficial nefiind menţionate. Legea 95/2006 nu conţine prevederi referitoare la autorizaţia de libera practică; în prezent, „dreptul de liberă practică“ nu mai este definit sau conţinut de către legislaţia-cadru care reglementează exercitarea profesiei de medic.
Solicităm clarificarea, în cadrul prezentului act normativ (OG 58/2001), a condiţiilor de exercitare a profesiei de medic, prin eliminarea referinţelor la „dreptul de liberă practică“ şi armonizarea cu prevederile Legii-cadru 95/2006, prin folosirea termenilor de „exercitare a profesiei de medic“.
2. Legea 463/2004 a desfiinţat stagiatura de un an ca fiind „modalitate neconformă cu dobândirea dreptului de liberă practică în profesie“ (Expunerea de motive). Prezentul proiect introduce o perioadă de până la trei ani de „pregătire supravegheată/asistată în unităţi sanitare publice“ după absolvirea facultăţii, fără a o califica din punct de vedere al formării şi al statutului medicului. Deşi par a se respecta cerinţele Directivei 93/16/CEE în ceea ce priveşte formarea în medicina generală, nu se respectă cerinţele calitative ale formării profesionale (supravegherea unui formator autorizat, tipul şi structura stagiilor).
La sfârşitul perioadei de pregătire nu se acordă dreptul de a exercita profesia de medic, el dobândindu-se după promovarea examenului de medic specialist. ÃŽn acest context, statutul celor ce vor efectua această pregătire, atât în timpul ei cât şi după finalizare, este neclar.
Considerăm inoportună cheltuirea unor fonduri publice in aceasta formulă de „pregătire supravegheată/asistată în unităţi sanitare publice“, cu caracter de improvizaţie, nepotrivită ca modalitate de formare profesională, inutilă şi fără finalitate.
Solicităm menţinerea formelor de pregătire postuniversitară deja consacrate de OG 58/2001 cu modificările şi completările suferite până în prezent, anume a confirmării ca rezidenţi în specialitatea medicină de familie a candidaţilor cu punctaj de promovare, ca o formulă mult mai adecvată standardelor europene.
Politicile din domeniul formării medicale trebuie să urmeze un plan pe termen lung, să fie riguros întemeiate, să fie echitabile şi uniforme pentru toate generaţiile de medici. Trebuie abandonate politicile de „oferte speciale“, cu schimbarea la scurte intervale a condiţiilor de formare şi chiar de exercitare a profesiei, care nu sunt menite decât să anarhizeze sistemul.
3. Conform art. 6 din Legea 24/2000, „proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte“.
S-a afirmat în repetate rânduri că România este deficitară în ceea ce priveşte medicii de familie. Cu scopul de a acoperi acest deficit, Legea 463/2004 prevede confirmarea ca rezidenţi în specialitatea medicină de familie a candidaţilor cu punctaj de promovare la concursul naţional de rezidenţiat. Expunerea de motive a respectivei Legi menţionează necesitatea „generalizării formării specifice a medicului generalist“, în spiritul Directivei 93/16/CEE. La numai 2 ani distanţă, această raţiune, ca şi spiritul Directivei, sunt total abandonate, fără nici o fundamentare.
Solicităm încă o dată menţinerea confirmării ca rezidenţi în specialitatea medicină de familie a candidaţilor cu punctaj de promovare, ca o formulă de pregătire postuniversitară adecvată standardelor europene.
4. ÃŽn forma iniţială, proiectul de lege prevedea modificarea art.1 alin. (3), (3^3) si (3^4) astfel încât „medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care au ocupat prin concurs, organizat conform legii, post de asistent universitar în unităţi de învăţământ superior cu profil medical si farmaceutic uman, pot fi confirmaţi, prin ordin al ministrului sănătăţii publice, medici, medici dentişti şi farmacişti rezidenţi în una dintre specialităţile, corespunzător disciplinei didactice, prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenta medicala, peste numărul de locuri ocupate prin concurs“.
ÃŽn urma protestelor exprimate pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice, proteste sesizate şi de presa scrisă, această modificare a fost eliminată. ÃŽn schimb, art.II al proiectului de lege prevede acum: „se abrogă Legea nr.173/2004, pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001“.
Practic, se revine la art.1 alin.(3) din OUG 58/2001, aşa cum e modificat de Legea 41/2002: „Preparatorii universitari se confirmă în rezidenţiat după ocuparea postului, prin concurs, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (1).“
Se permite astfel, în continuare, echivalarea concursului de rezidenţiat – concurs naţional – cu un concurs local, organizat sub auspiciile autonomiei universitare, a cărui corectitudine, deseori pusă la îndoială, nu poate fi verificată. Preparatorii/asistenţii universitari rămân mai departe privilegiaţi şi pot şunta concursul de rezidenţiat, contrar afirmaţiilor pe care le-aţi făcut în public.
Preparatorii/asistenţii universitari sunt formatori ai viitorilor medici; ei nu trebuie scutiţi, sub nici un pretext, de susţinerea unui concurs prin care orice alt absolvent de medicină trebuie să treaca, pentru a deveni medic rezident.
Solicităm ca art.II al Proiectului de lege să fie înlocuit cu un articol cu următoarea formulare: „se abrogă art.1 alin (3) şi alin. (3^1) - (3^4) din OUG 58/2001.“
5. Solicităm introducerea la art.1 a alin. (1^1), cu următorul cuprins: „Tematica şi bibliografia concursului naţional de rezidenţiat în medicină, medicină dentară şi farmacie nu pot fi modificate la distanţă mai mică de 1 an faţă de data stabilită a concursului.“ Intenţia acestui articol este de a acorda candidaţilor suficient timp pentru parcurgerea bibliografiei, astfel încât întrebările de concurs să poată testa gândirea medicală, mai degrabă decât capacitatea de stocare a informaţiilor. Informaţia însuşită este inutilă în practica medicală, daca nu e însoţită de gândire logică.
Domnului Ministru al Sănătăţii Publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Va invit sa comentati. Iar pe amrez, sa duca initiativa mai departe.