laborator

...nimeni n-a spus ca va fi usor
User avatar
tess
senior
senior
Posts: 152
Joined: Thu May 25, 2006 7:53 pm

Postby tess » Thu Sep 14, 2006 12:25 pm

poi daca au fost 1/loc, iti dai seama, nu prea are cine le posta, deh, oamenii sunt la servici
A good reliable set of bowels is worth more to a man than any quantity of brains

User avatar
danhia
elite
elite
Posts: 4297
Joined: Sat Oct 29, 2005 8:56 pm
Location: The Royal Ascot Brigade

Postby danhia » Thu Sep 14, 2006 1:50 pm

da , si nu-i lasa cu imedu' deschis la birou. :lol:

irina-sabina
junior
junior
Posts: 25
Joined: Mon Sep 11, 2006 3:04 pm
Location: Bucuresti

Postby irina-sabina » Sat Sep 16, 2006 10:10 pm

Multumesc frumos pentru informatiile referitoare la concurenta. Ma asteptam ca in anii trecuti sa fie mai multi pe loc .... a fost cam peste tot asa. Innoiesc si eu rugamintea de a posta grilele date la rezi in anii anteriori...sa ne facem si noi o parere...

In rest, multa bafta la licenta ca e ffff aproape si spor in continuare la tocit neuroni .... ai mei cred ca in curand vor intra in greva. :cry: Nu stiu cum stai voi cu invatatul .. dar eu nu mai poooooot.

User avatar
selena
senior
senior
Posts: 160
Joined: Wed Oct 12, 2005 2:58 pm
Location: Timisoara
Contact:

Postby selena » Thu Nov 02, 2006 2:48 am

irina-sabina wrote:Multumesc frumos pentru informatiile referitoare la concurenta. Ma asteptam ca in anii trecuti sa fie mai multi pe loc .... a fost cam peste tot asa. Innoiesc si eu rugamintea de a posta grilele date la rezi in anii anteriori...sa ne facem si noi o parere...

In rest, multa bafta la licenta ca e ffff aproape si spor in continuare la tocit neuroni .... ai mei cred ca in curand vor intra in greva. :cry: Nu stiu cum stai voi cu invatatul .. dar eu nu mai poooooot.


un pic cam tarziu, e adevarat, dar mai aveti nevoie de grilele de anul trecut?
ma gandesc ca deja le aveti, am sa le postez pe primele 10 cu tot cu raspunsuri, in caz de feedback + le atasez pe toate... :D


iNTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Testarea prezentei raspunsului imun celular in tbc se realizeaza prin:

A. IDR Dick
B. IDR Casoni
C. IDR la tuberculina
D. IDR Schick
E. Nu se testeaza prezenta rspunsului imun celular in tbc

2. Doza standard de lansoprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este:

A. 20mg pe zi
B. 30mg pe zi
C. 40mg de doua ori pe zi
D. 1 gram pe zi
E. 2 grame pe zi

3. Forma de rezistenta a unor specii bacteriene este reprezentata de:

A. pili
B. flageli
C. perete celular
D. spor
E. capsula

4. Din punct de vedere morfologic stafilococii sunt:

A. coci gram-negativ
B. bacili gram-negativ
C. coci gram-pozitiv
D. bacili gram-pozitiv
E. spirili

5. Sindromul Waterhouse-Friderichsen este determinat de :

A. Streptococul viridans
B. Stafilococul aureu
C. Meningococ
D. Bacilul piocianic
E. Bacilul difteric

6. Care din genurile bacteriene apartinand familiei Enterobacteriaceae sunt intotdeauna patogene:

A. Genul Escherichia
B. Genul Salmonella
C. Genul Klebsiella
D. Genul Serratia
E. Genul Proteus

7. Febra tifoida este data de :

A. Salmonella enteritidis
B. Shigella dizenteriae
C. Salmonella typhi
D. Escherichia coli
E. Shigella flexneri

8. Mecanismul prin care majoritatea medicamentelor induc trombocitopenie este:

A. Favorizarea captarii si distructiei trombocitelor la nivelul capilarelor pulmonare
B. Activarea complementului in urma formarii complexelor medicament-anticorp
C. Stimularea producerii unor trombocite modificate calitativ la nivel medular
D. Inducerea unor tulburari ale functiilor plachetare
E. Declansarea unor reactii enzimatice intracelulare

9. Icterul care apare in evolutia pacientilor cu insuficienta cardiaca congestiva se datoreaza:

A. Hemolizei intravasculare
B. Hemolizei autoimune
C. Aplaziei medulare
D. Alterarii functiei hepatice
E. Alterarii drenajului biliar spre duoden

10. Ribavirin-ul este eficient pentru:

A. Tratamentul infectiei cu virus sincitial respirator
B. Prevenirea aparitie infectiei cu virusul gripal A
C. Terapia precoce infectiei cu virusul gripal A
D. Tratamentul infectiei cu citomegalolvirus
E. Terapia pneumoniei varicoase



RASPUNSURI CORECTE:
1C
2B
3D
4C
5C
6B
7C
8B
9D
10A
Great minds think alike

User avatar
Tutza
elder
elder
Posts: 572
Joined: Sun Sep 25, 2005 11:05 am
Location: Iasi
Contact:

Postby Tutza » Thu Nov 02, 2006 9:42 am

salutari din iasi. long time no see :P
welcome back :D
Formula fericirii e sa fii multumit cu ce ai si sa-ti doresti sa fii in continuare mai bun.

User avatar
latvia
elder
elder
Posts: 1629
Joined: Mon Oct 24, 2005 11:10 pm

Postby latvia » Thu Nov 02, 2006 11:42 am

asteptam urmarea.grilele 11-200.

User avatar
selena
senior
senior
Posts: 160
Joined: Wed Oct 12, 2005 2:58 pm
Location: Timisoara
Contact:

Postby selena » Thu Nov 02, 2006 5:18 pm

latvia wrote:asteptam urmarea.grilele 11-200.


promiti sa le citesti pe toate si sa le si rezolvi?

11. Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu:

A. Pseudomonas aeruginosa
B. Stafilococcus aureus
C. Legionella pneumophila
D. Enterobacteriaceae
E. Moraxella catharralis

12. Indicati care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul insuficientei cardiace are efect venodilatator:

A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Metoprololul
E. Flecainida

13. Principala metoda utilizata pentru diagnosticul hemolizei autoimune este:

A. Determinarea protoporfirinei eritrocitare
B. Testul Coombs
C. Electroforeza hemoglobinei
D. Dozarea feritinei
E. Nivelul seric al transferinei

14. Antecedente indelungate de tuse cu expectoratie si aparitia mai tarzie a wheezing-ului caracterizeaza:

A. Emfizemul pulmonar
B. Bronsita cronica obstructiva
C. Bronsita cronica simpla
D. Astmul bronsic
E. Bronsita cronica purulenta

15. Un pacient supraponderal, vechi tusitor, la care tusea devine permanenta, iar recaderile mucopurulente cresc in frecventa orienteaza spre diagnosticul de:

A. B.P.C.O. forma predominant bronsitica
B. B.P.C.O. forma predominant emfizematoasa
C. Bronsita cronica astmatiforma
D. Bronsita cronica simpla
E. Astm bronsic intrinsec

16. Cea mai frecventa cauza a chilotoraxului este:

A. Insuficienta cardiaca congestiva
B. Sindromul nefrotic
C. Traumatismul
D. Embolia pulmonara
E. Dializa peritoneala

17. Testele cutanate negative, nivelurile de Ig E normale, lipsa antecedentelor pentru un teren alergic definesc:

A. Astmul alergic
B. Astmul intrinsec
C. Astmul profesional
D. Astmul indus de analgetice
E. Astmul idiosincrazic

18. Cel mai frecvent stimul care provoaca exacerbarea acuta a astmului este reprezentat de :

A. Stressurile emotionale
B. Tulburarile de ritm cardiac
C. Infectiile respiratorii
D. Poluantii atmosferici
E. Unele medicamente

19. Complicatia cea mai de temut a hepatitei acute virale este:

A. Hepatita colestatica
B. Hepatita fulminanta
C. Pancreatita acuta
D. Miocardita
E. Anemia aplastica

20. Pacientii hipertensivi cu hiperaldosteronism primar prezinta:

A. Hiperglicemie
B. Hipokaliemie
C. Cresterea activitatii reninei plasmatice
D. Transpiratii neobisnuite
E. Anxietate

21. Simptomul major in pancreatita acuta este:

A. Greata
B. Varsatura
C. Durerea abdominala
D. Distensia abdominala
E. Febra

22. Metoda preferata pentru evaluarea raspunsului la tratament in tbc pulmonara este:

A. Radiografia pulmonara seriata
B. Tomografia computerizata pulmonara
C. Evaluarea bacteriologica
D. Intradermoreactia la PPD
E. Determinarea elastantei pulmonare

23. Infectiile tractului urinar sunt determinate in majoritatea cazurilor de catre:

A. Klebsiella
B. Proteus
C. Escherichia coli
D. Seratia
E. Pseudomonas

24. Fiziopatologia bolilor mieloproliferative cronice implica:

A. Expansiunea clonala a unei celule hematopoietice progenitoare multipotente
B. Expansiunea clonala a unei celule hematopoietice progenitoare unipotente
C. Scaderea productiei uneia sau mai multor elemente sanguine
D. Transformare in leucemie acuta numai ca urmare a tratamentelor mutagene
E. Translocarea cromozomilor 9 si 22 ce are drept rezultat sinteza unei proteine de fuziune unice este caracteristica tuturor bolilor mieloproliferative cronice

25. Infarctul miocardic acut se instaleza atunci cand:

A. Stenoza unei artere coronare se dezvolta lent
B. Placile coronare au miezul sarac in lipide si capsula fibroasa groasa
C. O placa aterosclerotica se fisureaza, se rupe si se ulcereaza
D. La nivelul sediului unei injurii vasculare se dezvolta lent un trombus al arterei coronare
E. Exista o retea de vase colaterale

26. Durerea ulceroasa care devine constanta, nu mai este ameliorata de antiacide si iradiaza in spate sugereaza:

A. Perforatia libera a ulcerului
B. Penetratia ulcerului in pancreas
C. Penetrarea in colonul transvers
D. Aparitia hemoragiei digestive
E. Instalarea stenozei pilorice

27. Care este coenzima delta-aminolevulinat sintazei (delta-ALAS)?

A. FAD
B. NAD+
C. Tiaminopirofosfat
D. Piridoxalfosfat
E. Biotina

28. Dintre virusurile enteropatogene care pot produce diareea acuta la copil cel mai intalnit este:

A. Astrovirusul
B. Pestivirusul
C. Calcivirusul
D. Rotavirusul
E. Parvovirusul

29. Care din metodele de mai jos este metoda microscopica de diagnostic virusologic:

A. Imunofluorescenta
B. Microscopia optica
C. Imunodifuzia
D. Reactia de fixare a complementului
E. EIA (reactia imuna enzimatica)

30. Care din afirmatiile referitoare la glucokinaza este falsa:

A. Este o enzima inductibila
B. Este inhibata de glucozo-6-fosfat
C. Este activata de insulina
D. Utilizeaza exclusiv glucoza
E. Este izoenzima hexokinazei majoritara in ficat

31. Care din derivatii mentionati NU furnizeaza resturi glicozil active pentru sinteza sfingolipidelor?

A. UDP-galactoza
B. CMP-N-acetil neuraminat
C. UDP-glucoza
D. CMP-N-acetil galactozamina
E. UDP-N-acetil galactozamina

32. Care din urmatoarele izoenzime predomina in tesuturile care catabolizeaza glucoza in conditii anaerobe?

A. H4 (LDH1) si M3H (LDH4)
B. H2M2 (LDH3) si M4 (LDH 5)
C. H4 (LDH1) si H3M (LDH2)
D. M3H (LDH4) si M4 (LDH5)
E. H3M (LDH2) si M4 (LDH5)

33. Substanta cea mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei hepatice este:

A. Benzodiazepina exogena
B. Octreotidul
C. Acid gras cu lant lung
D. Amoniacul
E. Flumazenilul

34. Cel mai folosit mediu de cultura pentru Mycobacterium tuberculosis este:

A. Mediul Loffler
B. M. Carry-Blair
C. M. Chapman
D. M. Lowenstein
E. M. Istrati - Meitert

35. Boala detrminata de Treponema pallidum se numeste:

A. Lues
B. Tuberculoza
C. Difterie
D. Dizinterie
E. Pneumonie

36. Treponema pallidum este sensibila la:

A. Rifampicina
B. Penicilina
C. Cloramfenicol
D. Acid nalidixic
E. Tetraciclina

37. Glicoproteina gp 120 a virusului HIV se ataseaza pe celule care au receptori de tip:

A. CD8
B. CD3
C. CD4
D. CD5
E. CD10

38. Precizati care din urmatoarele mecanisme patogenice este implicat in formarea calculilor biliari pigmentari:

A. Hemoliza cronica
B. Secretia crescuta de colesterol
C. Colestaza cronica intrahepatica
D. Tratamentul cu clofibrat
E. Nutritia parenteral prelungita

39. Cauza cea mai frecventa a rezistentei la insulina este:

A. Achantosis nigricans
B. Sindromul lipodistrofic
C. Sindromul hipertrofiei pineala
D. Obezitatea
E. Sdr. Werner

40. Consecinta hiperventilatiei in etapa precoce a septicemiei este:

A. Hipertensiune arteriala
B. Acidoza respiratorie
C. Alcaloza respiratorie
D. Colabarea alveolelor pulmonare
E. Dezvoltarea fibrozei interstitiale pulmonare

41. Cea mai precoce leziune a sinovitei reumatoide este:

A. Sinovita edematoasa
B. Lezarea microvasculara si cresterea numarului de celule sinoviale
C. Sinovita proliferativa
D. Tromboza si neovascularizatie
E. Infiltratie cu celule mononucleare

42. Icterul, insotit de prezenta reticulocitozei, scurtarea duratei de viata a eritrocitelor si cresterea urobilinogenului ( stercobilinogenului ) fecal caracterizeaza:

A. Sdr. Gilbert
B. Anemiile hemolitice
C. Icterul recurent de sarcina
D. Sdr. Rotor
E. Colestaza extrahepatica

43. Debutul poliartritei reumatoide se intalneste cu maxima incidenta:

A. La barbati
B. Pe fondul unei artroze existente
C. La varsta adolescentei
D. In a IV-a si a V-a decada de viata
E. La femeile in varsta de 18-29 de ani

44. Caracteristica citogenetica care permite stabilirea dg de leucemie mieloida cronica este:

A. Translocatia cromozomiala 8:21
B. Translocatia reciproca intre cromozomii 9:22
C. Deletia 5q
D. Deletia 7q
E. Translocatia cromozomiala 15:17

45. La un pacient cu sindrom de detresa respiratorie acuta radiografia pulmonara poate arata:

A. Atelectazie bazala stanga
B. Infiltrate alveolare si interstitiale difuze, extinse bilateral
C. Revarsat lichidian pleural bilateral
D. Opacitati macronodulare cu tendinta la excavare localizate apical
E. Hiluri pulmonare cu contur policiclic

46. Cel mai important obiectiv al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda este:

A. Combaterea durerii
B. Prevenirea embolismului pulmonar
C. Reducerea edemului
D. Disparitia cordonului venos
E. Scaderea temperaturii cutanate

47. Gravitatea endemiei gusei prin deficit de iod se coreleaza cu:

A. Varsta
B. Malnutritia
C. Ioduria
D. Poluarea bacteriana
E. Administrarea de flavonoizi

48. Cel mai mare nematod care paraziteaza intestinul uman este:

A. Enterobius vermicularis
B. Ancylostoma doudenale
C. Ascaris lumbricoides
D. Trichinella spiralis
E. Trichuris trichiura

49. Imunodifuzia radiala simpla Mancini este o reactie antigen-anticorp:

A. De aglutinare
B. De precipitare in mediu gelificat (agar)
C. De precipitare in mediu lichid
D. De seroneutralizare
E. De imunofluorescenta

50. Socul hipovolemic poate surveni dupa:

A. Tamponada cardiaca
B. Arsuri intinse
C. Infarct miocardic acut
D. Tromboembolism pulmonar
E. Supradoza de medicamente

_____________________________________________________
Sfarsit intrebari cu complement simplu

RASPUNSURI

11.B
12.B
13.B
14.B
15.A
16.C
17.E
18.C
19.B
20.B
21.C
22.C
23.C
24.A
25.C
26.B
27.D
28.D
29.A
30.B
31.D
32.D
33.D
34.D
35.A
36.B
37.C
38.A
39.D
40.C
41.B
42.B
43.D
44.B
45.B
46.B
47.C
48.C
49.B
50.B
Great minds think alike

diddl
Posts: 2
Joined: Sun Jul 02, 2006 3:34 pm

Postby diddl » Thu Nov 02, 2006 5:44 pm

multumesc mult selena. :lilangel:

User avatar
selena
senior
senior
Posts: 160
Joined: Wed Oct 12, 2005 2:58 pm
Location: Timisoara
Contact:

Postby selena » Fri Nov 03, 2006 8:30 pm

diddl wrote:multumesc mult selena. :lilangel:


Ma bucur ca inca mai este nevoie de ele, credeam ca deja vi le-ati facut rost din alta parte. Incerc maine sa le pun pe restul 100 si sa le si atasez pt a putea fi downloaded.
Dar nu pot sa promit nimic, netul meu se joaca cu mine scunsa, ceva de genul uite netul/nu e netul....

:evil:

grile 51-100
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

51. Anomaliile genetice ale repararii ADN includ
A. Scleroderma pigmentara
B. Cancerul de colon ereditar fara polipoza
C. Sdr. Down
D. Sdr. Turner
E. Sdr. Bloom

52. Gusa endemica prin deficit iodat cu eutiroidie sau cu hipertiroidism trebuie diferentiata de :
A. Tiroidita autoimuna
B. Nanismul hipofizar
C. Carcinoame tiroidiene
D. Tiroidite subacute
E. Adenoame tiroidiene

53. Socul hipovolemic determina urmatoarele modificari fiziopatologice:
A. Debit cardiac inadecvat
B. Bradicardie
C. Scaderea volumui bataie
D. Redistribuirea sangelui catre sectoarele periferice ale corpului
E. Venodilatatie

54. Diagnosticul diferential al hepatitei acute se face cu:
A. Mononucleoza infectioasa
B. Toxoplasmoza
C. Leptospiroza
D. Aspergiloza
E. Bruceloza

55. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:
A. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori sau edem laringian
B. Insuficienta ventriculara stanga acuta
C. Fibroza chistica pulmonara
D. Chistul hidatic pulmonar
E. Pneumoniile acute bacteriene

56. Durerea din infarctul miocardic acut are urmatoarele caracteristici:
A. Este profunda si viscerala
B. Se localizeaza de regula in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru
C. Iradiaza inferior de ombilic
D. Este prezenta in toate cazurile
E. Poate iradia superior pana in regiunea occipitala

57. Modificarile radiologice intalnite la pacientii cu BPOC cu predominanta emfizemului sunt:
A. Diafragme coborate si aplatizate
B. Silueta cardiaca marita
C. Cresterea transparentei retrosternale pe incidenta de profil
D. Desen bronhoalveolar vizibil pana in periferia campurilor pulmonare
E. Opacitate masiva cu caracter retractil localizata apical drept

58. Episoade acute de astm apar dupa administrarea unor medicamente precum:
A. Fluidifiantele secretiilor bronsice
B. Aspirina
C. Antagonistii beta-adrenergici
D. Diureticele de ansa
E. Inhibitorii de canale de calciu

59. In socul hipovolemic intervin o serie de mecanisme compensatorii reprezentate de:
A. Cresterea activitatii adrenergice urmata de vasoconstrictia arteriala
B. Reducerea presiunii hidrostatice in capilare
C. Contractia volumui intravascular cu activarea sistemului renina-angiotensina
D. Scaderea debitului cardiac
E. Reducerea perfuziei tisulare

60. Dintre factorii precipitanti ai insuficientei cardiace fac parte:
A. Infectiile
B. Hipotensiune arteriala
C. Tireotoxicoza
D. Endocardita infectioasa
E. Embolismul pulmonar

61. Ortopneea la pacientii cu insuficienta cardiaca prin urmatoarele mecanisme :
A. Redistribuirea sangelui de la nivelul abdomenului si membrelor inferioare spre torace
B. Vasodilatatie venoasa periferica
C. Hipoxie cerebrala
D. Cresterea presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar
E. Ascensionarea diafragmului in clinostatism

62. Precizati care din urmatoarele boli cronice se pot transforma in leucemie acuta:
A. Policitemia vera
B. Anemia Biermer
C. Leucemia mieloida cronica
D. Mielofibroza idiopatica
E. Tombocitemia esentiala

63. Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Enterobacteriaceae
C. Pneumocystis carinii
D. Staphylococcus aureus
E. Mycobacterium tuberculosis

64. Dintre efectele adverse ale diureticelor tiazidice fac parte:
A. Hiperpotasemia
B. Acidoza metabolica
C. Hiperuricemia
D. Hiperglicemia
E. Trombocitopenie si granulocitopenie

65. Sindromul clinic din pneumonia „tipica” se caracterizeaza prin:
A. Aparitia brusca a febrei
B. Tuse productiva
C. Mialgii
D. Sputa purulenta
E. Durere toracica de tip pleural

66.Tratamentul pneumoniei cu anaerobi se face cu:
A. Tetraciclina
B. Clindamicina
C. Biseptol
D. Asociere amoxicilina si metronidazol
E. Amoxicilina/acid clavulanic

67. Revarsatul parapneumonic este asociat cu :
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Pneumonia bacteriana
C. Cancerul pulmonar
D. Abcesul pulmonar
E. Bronsiectazia

68. Reactiile adverse care pot apare la administrarea in perfuzie venoasa a preparatelor cu fier sunt:
A. Prurit
B. Meteorism abdominal
C. Dispnee
D. Embolii pulmonare
E. Dureri toracice sau lombare

69. Aproximativ 75% din revarsatele pleurale maligne sunt determinate de:
A. Cancerul pancrestic
B. Cancerul tiroidian
C. Cancerul pulmonar
D. Cancerul mamar
E. Limfoame
70. Pacientii cu mezoteliom prezinta:
A. Tuse productiva
B. Durere toracica
C. Sputa purulenta
D. Mialgii
E. Dispnee

71. Urmatoarele caracteristici definesc forma predominant bronsitica a bolli pulmonare obstructive cronice (B.P.C.O.):
A. Infectii bronsitice mai frecvente
B. Dispnee severa
C. Hipertensiune pulmonara moderata catre severa
D. Rareori cord pulmonar cronic
E. Repetate episoade de insuficienta respiratorie

72. Examenul maduvei osoase la un pacient cu anemie megaloblastica evidentiaza:
A. Mitoze anormale
B. Maduva cu celularitate redusa
C. Asincronism nucleo-citoplasmatic
D. Raport scazut al seriilor mieloida/eritroida
E. Metamielocite gigante

73. Factorii care pot altera prognosticul hipertensiunii arteriale esentiale sunt:
A. Varsta
B. Grupa sanguina
C. Colesterolul seric
D. Intoleranta la glucoza
E. Greutatea corporala

74. Tratamentul pacientilor cu anemie hemolitica autoimuna include:
A. Glucocorticoizi
B. Imunosupresoare
C. Preparate de fier
D. Gamaglobulina intravenoasa
E. Splenectomie

75. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:
A. Hipertensiune severa
B. Tulburari ale constientei
C. Anorexie
D. Retinopatie cu edem papilar
E. Apoplexie

76. Manifestarile neurologice din anemia megaloblastica includ:
A. Tetraplegie spastica
B. Parestezii ale extremitatilor
C. Meningism
D. Ataxia
E. Tulburari sfincteriene

77. Medicamentele antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt:
A. Clonidina
B. Metildopa
C. Rezerpina
D. Guanabenz
E. Guanfacina

78. Medicamentele bronhodilatatoare folosite in tratamentul bolnavilor cu BPOC sunt:
A. Metilxantine
B. Beta-blocante
C. Anticolinergice
D. Simpatomimetice
E. Blocante de canale de calciu

79. Metodele de evidentiere a infectiei cu Helicobacter pylori la pacientii ulcerosi sunt:
A. Examen histologic cu coloratie Giemsa
B. Teste serologice pentru evidentierea anticorpilor antiHelicobacter pylori
C. Detectare activitatii ureazei
D. Examen endoscopic
E. Cultura din fragmentele de biopsie gastrica

80. Dintre agentii protectori ai mucoasei gastrice folositi in terapia ulcerului, fac parte:
A. Pirenzepina
B. Sucralfatul
C. Nizatidina
D. Preparatele de bismut coloidal
E. Hidroxidul de magneziu

81. Transplantul maduvei hematogene este indicat in :
A. Anemia aplastica
B. Hepatocarcinom
C. Mielodisplazie
D. Leucemii si limfoame
E. Anemie microcitara hipocroma, feripriva

82. Boala Gaucher este o afectiune caracterizata de:
A. Stocare lizozomala
B. Acumulare de macrofage incarcate cu lipide in os, splina si alte viscere
C. Disfunctie plachetara
D. Eficienta inalta a terapiei de inlocuire enzimatica tintita pe macrofage
E. Exces genetic de glucocerebrozidaza lizozomala

83. Din categoria bolilor mieloproliferative cronice fac parte:
A. Policitemia vera
B. Anemia aplastica
C. Mielofibroza idiopatica
D. Trombocitemia esentiala
E. Leucemia mieloida cronica

84. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt:
A. Tratamentul prelungit cu antisecretorii gastrice
B. Sangerarile gastrointestinale
C. Abuzul de perfuzii cu solutii glucozate
D. Alcaloza hipopotasemica
E. Excesul de proteine in alimentatie

85. Mecanismele prin care prostaglandinele E cresc apararea mucoasei gastrice sunt:
A. Stimularea secretiei de mucus gastric
B. Diminuarea fluxului sanguin gastric
C. Stimularea secretiei de bicarbonat
D. Stimularea regenerarii celulelor mucoasei
E. Favorizarea retrodifuziunii ionilor de hidrogen

86. Urmatoarele boli hematologice cronice au caractere fenotipice similare:
A. Anemia pernicioasa
B. Policitemia vera
C. Leucemia mieloida cronica
D. Mielofibroza idiopatica
E. Trombocitemia esentiala

87. In tratamentul encefalopatiei hepatice se utilizeaza urmatoarele medicamente:
A. Lactuloza
B. Spironolactona
C. Propranololul
D. Somatostatina
E. Neomicina

88. Diabetul zaharat insulino-dependent se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte clinice:
A. Obezitate
B. Debut tardiv
C. Sete
D. Urinare in exces
E. Apetit crescut

89. Complicatiile retinopatiei proliferative diabetice sunt:
A. Hemoragiile in vitros
B. Glaucomul
C. Dezlipirea de retina
D. Aparitia de tumori intraorbitale
E. Exoftalmia

90. Durerea din infarctul miocardic acut trebuie diferentiata de durerea din:
A. Traheobronsita acuta
B. Pericardita acuta
C. Disectia acuta de aorta
D. Pneumonia acuta bacteriana de lob inferior drept
E. Embolia pulmonara

91. Dintre manifestarile clinice intalnite in encefalopatia hepatica fac parte:
A. Alterari ale starii de constienta si ale activitatilor mentale
B. Tulburari de somn cu inversarea ciclului somn/veghe
C. Ascita refractara
D. Peritonita bacteriana spontana
E. Asterixisul

92. Examenul clinic la un pacient cu infarct miocardic acut poate evidentia:
A. Socul apexian palpabil cu usurinta
B. Pulsatie sistolica anormala in caz de infarct al peretelui posterior
C. Un suflu sistolic apical tranzitor
D. O frecatura pericardica indeosebi in caz de infarct transmural
E. Tensiune arteriala normala in toate cazurile

93.Infarctul miocardic acut se insoteste de urmatoarele perturbari biologice specifice:
A .Un raport CK-MB2:CK-MB1 mai mare de 1.5
B. Cresterea troponinei T cardiac specifica (CTnT) si a troponinei I cardiac specifica (cTnI)
C. Scaderea mioglobinei
D. Leucocitoza
E. Amilazemie crescuta

94. Hemoptizia in tbc pulmonara apare datorita:
A. Erodarii unui vas sanguin localizat in peretele unei caverne
B. Cresterii indicelui de protrombina
C. Formarii unui aspergilom intr-o caverna veche
D. Instalarii insuficientei ventriculare drepte
E. Dezvoltarii circulatiei colaterale

95. Polineuropatia periferica la pacientii cu diabet zaharat se manifesta prin:
A. Parestezii
B. Hipoestezie
C. Formarii unui aspergilom intr-o caverna veche
D. Instalarii insuficientei ventriculare drepte
E. Dezvoltarii circulatiei colaterale de tip cavo-cav

96. Tbc pulmonara postprimara se caracterizeaza prin:
A. Localizare mai frecventa in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
B. Apare prin reactivarea endogena a unei infectii latente
C. Se asociaza cu limfoadenopatie hilara sau paratraheala
D. Majoritatea pacientilor raspund favorabil la tratament
E. Leziunile pulmonare pot evolua catre fibroza si calcificare

97.Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica
A. Obstructia canalului cistic
B. Colecistita acuta
C. Colecistita cronica
D. Hipomotilitatea veziculei biliare
E. Lipsa chirurgicala a colecistului

98. Urmatoarele date de laborator sunt revelatoare pentru pancreatita acuta:
A. Leucocitoza
B. Hipoglicemia
C. Hipocalcemia
D. Hiperbilirubinemia
E. Prezenta lipoproteinei X

99. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se impune a fi facut cu:
A. Ulcerul duodenal perforat
B. Cetoacidoza diabetica
C. Steatohepatita non-alcoolica
D. Angiodisplazia antrala
E.Anevrismul disecant de aorta

100.Urmatoarele complicatii locale se pot intalni in evolutia unei pancreatite acute:
A. Hemoragie intraperitoneala masiva
B. Icter obstructiv
C. Sindrom de detresa respiratorie
D. Hipovolemie
E. Tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)

Raspunsuri:

51 ABE
52 ACDE
53 AC
54 ABCE
55 AC
56 ABE
57 AC
58 BC
59 ABC
60 ACDE
61 ADE
62 ACDE
63 ABE
64 CDE
65 ABDE
66 BDE
67 BDE
68 ACE
69 CDE
70 BE
71 ACE
72 ACDE
73 ACDE
74 ABDE
75 ABDE
76 BDE
77 ABDE
78 ACD
79 ABCE
80 BD
81 ACD
82 ABD
83 ACDE
84 BDE
85 ACD
86 BCDE
87 AE
88 CDE
89 AC
90 BCE
91 ABE
92 CE
93 AB
94 AC
95 ACE
96 ABDE
97 ABCE
98 ACD
99 ABE
100 ABE

8)
Great minds think alike

User avatar
selena
senior
senior
Posts: 160
Joined: Wed Oct 12, 2005 2:58 pm
Location: Timisoara
Contact:

Postby selena » Sat Nov 04, 2006 3:53 am

Tam ta tam.... XXcomputer.gif It's done

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

101. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:
A. Administrare de anticolinergice
B. Analgezice
C. Fluide si coloizi administrati intravenos
D. Aspiratie nazogastrica
E. Glucocorticoizi

102. Medicamentele considerate agenti de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Kanamicina
D. Streptomicina
E. Amikacina

103. Colecistografia orala este utila pentru:
A. Diagnosticul colecistitei emfizematoase
B. Vizualizarea canalului cistic
C. Evaluarea functiei de golire a veziculei biliare
D. Evidentierea „conului de umbra” al opacitatii din lumenul veziculei biliare
E. Descrierea marimii si numarului calculilor biliari

104. Depresia functiei miocardice intalnita la pacientii cu septicemii se manifesta prin:
A. Scaderea debitului cardiac
B. Cresterea volumului ventricular telesistolic
C. Cresterea volumului ventricular telediastolic
D. Cresterea fractiei de ejectie
E. Hipotensiune arteriala

105. Complementul C5a si alti produsi ai activarii complementului pot initia in septicemii urmatoarele reactii ale neutrofilelor:
A. Chemotaxia
B. Producerea de acid arahidonic
C. Agregarea
D. Degranularea
E. Productia de radicali de oxigen

106. Precizati care din urmatoarele mecanisme intervin in formarea calculilor colesterolici:
A. Secretia biliara crescuta de colesterol
B. Nucleerea cristalelor de colesterol
C. Hemoliza cronica
D. Formarea defectuoasa a veziculelor
E. Infectia cronica a tractului biliar

107. Sdr. Felty se caracterizeaza prin:
A. Trombocitoza
B. Neutrofilie
C. Splenomegalie
D. Anemie
E. Factor reumatoid la titruri ridicate

108. Deformarile caracteristice poliartritei reumatoide sunt atribuite urmatoarelor evenimente patologice:
A. Osteoporoza
B. Entezite
C. Hiperproductii osoase de la nivelul extremitatilor
D. Distructia sau slabirea ligamentelor, tendoanelor si capsulei articulare
E. Distructia cartilajului

109. Tumefierea articulara in poliartrita reumatoida este consecinta:
A. Demineralizarii locale a osului
B. Acumularii de lichid sinovial
C. Hipertrofiei sinovialei
D. Degradarii cartilajului
E. Ingrosarii capsulei articulare

110. La examenul clinic al unui pacient cu leucemie acuta mieloida se poate constata:
A. Febra
B. Sensibiltate sternala
C. Ritmul de galop ventricular drept
D. Eritroza palmara
E. Hepatosplenomegalie

111. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor, pielii, tesuturilor moi sau meningelui este caracteristica:
A. Leucemiei mieloide cronice
B. Leucemiei acute limfoblastice
C. Leucemiei acute mieloide M1
D. Leucemiei acute mieloide M4
E. Leucemiei acute mieloide M5

112. Modificarile hematologice la nivelul maduvei osoase sugestive pentru diagnosticul leucemiei mieloide cronice sunt:
A. Cresterea numarului de bazofile
B. Scaderea celularitatii medulare
C. Alterarea raportului mieloid/eritroid
D. Scaderea procentului de blasti medulari
E. Monocitoza

113. Colecistectomia profilactica pentru litiaza veziculara este indicata in urmatoarele cazuri:
A. Simptome severe care perturba modul de viata al pacientului
B. Prezenta in antecedente a unei colecistite acute
C. Pacientii litiazici asimptomatici sub 50 de ani
D. Pacientii cu calculi biliari foarte mari
E. Pancreatita acuta in antecedente

114. Complicatiile pulmonare care pot fi intalnite in septicemii sunt:
A. Scaderea compliantei pulmonare
B. Hipoxemie arteriala
C. Fibroza pulmonara interstitiala
D. Boala fibrochistica apicala
E. Sindromul de detresa respiratorie a adultului

115. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPOC sunt:
A. Cresterea volumului si vascozitatii secretiilor bronsice
B. Pneumoniile
C. Hipotensiunea arteriala
D. Pneumotoraxul
E. Tromboembolismul pulmonar

116. Explorarile paraclinice minime care trebuiesc efectuate la un pacient cu insuficienta respiratorie si boala pulmonara cronica obstructiva:
A. Scintigrafia pulmonara
B. Determinarea presiunii in venele pulmonare
C. Radiografia pulmonara
D. Gazometria sanguina
E. Electrocardiograma

117. Sindromul de detresa acuta respiratorie se caracterizeaza prin :
A. Cresterea travaliului respirator
B. Scaderea rezistentei vasculare pulmonare
C. Cresterea raportului ventilatie/perfuzie
D. Cresterea spatiului mort pulmonar
E. Extinderea sunturilor de la nivelul parenchimului pulmonar

118. Izolarea virusurilor se face pe:
A. Culturi celulare de origine umana
B. Ou de gaina embrionat
C. Mediul Lowenstein
D. Mediul AABTL
E. Animal de laborator

119. In gusile endemice nodulare pot aparea urmatoarele leziuni:
A. Pseudochiste
B. Hemoragii intranodulare
C. Calcificari
D. Carcinoame tiroidiene
E. Fibroza intraglandulara

120. Care din tehnicile de mai jos se utilizeaza pentru determinarea unei secvente genomice virale:
A. PCR (polymerase chain reaction)
B. Imunofluorescenta indirecta
C. Spot hybridization
D. EIA (Enzyme-imune-assay)
E. Southern blot analysis
121. In legatura cu necesarul de fier in alimentatia sugarului se poate afirma ca:
A. Alimentatia lactata chiar fara supliment de fier, nu conduce la aparitia anemiei feriprive de cauza nutritionala pana la varsta de 4 luni
B. Ratia dietetica este de 6mg/xi pentru primele 5 luni
C. La prematuri se indica suplimentarea alimentatiei cu fier (care se adauga in formula)
D. Aportul recomandat de fier la prematuri este de 5mg/Kgcorp/zi incepand de la nastere
E. Dupa varsta de 6 luni cantitatea de fier necesara cresterii sugarului depinde exclusiv de alimentatie

122. Dintre factorii nutritionali ai laptelui uman care au rol imunologic specific si carcteristici metabolice fac parte:
A. Peptide tiro-paratiroidiene
B. Peptide cu rol reglator gastro-intestinal
C. Factori de crestere
D. Sarurile minerale
E. Hormonii hipotalamo-hipofizari

123. Avantajele diversificarii precoce a alimentatiei sugarului sunt:
A. Induce un ritm mai alert de crestere si spor ponderal
B. Ofera un aport suplimentar de proteine si glucide
C. Ofera un aport suplimentar de vitamine, fier si fibre
D. Scade riscul aparitiei alergiei alimentare
E. Favorizeaza dezvoltarea structurilor orale solicitate in procesul de masticatie

124. Care dintre incluziunile de mai jos sunt de natura virala:
A. Incluzii Babes-Negri
B. Incluzii Babes-Ernst
C. Incluzii Nicolau-Councillman
D. Incluzii Guarnieri
E. Corpi Russel

125. Dintre contraindicatiile care tin de mama in alimentatia la san fac parte :
A. Ragade
B. Tuberculoza activa
C. Starile febrile
D. Urticaria acuta
E. Hepatita acuta

126. Agentii bacterieni ai diareilor acute la copil sunt:
A. Campylobacter pylori
B. Salmonella netyphica
C. Cryptosporidium
D. Giardia lamblia
E. E. coli enterohemoragic

127. Factorii favorizanti ai diareei acute la copil sunt:
A. Varsta mica
B. Malnutritia
C. Alimentatia naturala
D. Alimentatia artificiala in primul trimestru de viata
E. Alimentatia diversificata

128. Tratamentul antibiotic (antimicrobian) in diareea acuta la copil, se recomanda:
A. Cand scaunele sunt cu mucus, puroi si sange
B. La varsta mare si la sugarul alimentat natural
C. La copil provenit din mediu socio-cultural precar
D. Malnutritie la orice varsta
E. Cand din anamneza se constata conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene

129. In dieta de tranzitie ca etapa terapeutica a diareei acute la copil se poate folosi:
A. Pulberea de roscove
B. Supa de zarzavat
C. Carnea mixata
D. Apa de orez
E. Supa de morcovi

130. Argumente pentru o posibila intoxicatie acuta la un copil in coma sunt:
A. Prezenta febrei
B. Prezenta semnelor de boala in orele precedente comei
C. Debutul brusc al comei
D. Debut prin convulsii
E. Debut prin varsaturi

131. Hipoglicemia la un copil cu intoxicatie acuta poate orienta catre:
A. Intoxicatia cu paracetamol
B. Intoxicatia cu sulfamide hipoglicemiante
C. Alcool metilic
D. Alcool etilic
E. Diazepam

132. Sdr.dizenteric se carcterizeaza prin:
A. Varsaturi
B. Scaune sangvinolente si mucoase
C. Cefalee
D. Colici abdominale
E. Tenesme

133. Care din caracterele de cultura de mai jos apartin genului Proteus:
A. Cresc usor pe mediile de cultura
B. Necesita medii complexe
C. Formeaza colonii lactozo-negative pe AABTL
D. Formeaza colonii de tip R
E. Pe geloza inclinata produc fenomenul de catarare

134. Conjugarea continua a legaturilor existente in protoporfirina IX determina:
A. Planaritatea moleculei
B. Absenta culorii uroporfirinei
C. Stabilitatea sistemului
D. Absorbtia in banda Soret
E. Culoarea specifica a coproporfirinelor

135. Care din urmatorii compusi pot fi inductori ai delta-aminolevulinat sintazei (delta-ALAS) hepatice?
A. Glucoza
B. Barbiturice
C. Galactoza
D. Sulfamide
E. Hormonii estrogeni

136. Care din urmatoarele tesuturi realizeaza transformarea piruvatului in lactat in conditii de aerobioza?
A. Muschiul in contractie
B. Hematiile
C. Tesuturile embrionare
D. Rinichiul
E. Retina

137. Formeaza cantitati semnificative de glucoza in vivo:
A. Alanina
B. Leucina
C. Serina
D. Glicina
E. Lisina

138. Care sunt apolipoproteinele care au rol in interactia cu receptorii celulari:
A. C I
B. A I
C. E
D. C II
E. B100

139. Tipurile de hiperlipoproteinemie caracterizate de incidenta crescuta a aterosclerozei sunt:
A. V
B. I
C. IIa
D. III
E. IIb

140. Predispozitia pentru infectiile de tract urinar superior in timpul sarcinii este consecinta:
A. Cresterii tonusului ureteral
B. Scaderii peristaltismului ureteral
C. Disfunctiei temporare a valvelor vezicoureterale
D. Hipotoniei veziculei biliare
E. Dietei normocalorice

141. Referitor la HMG testicule reductaza, care afirmatii sunt false?
A. Este activa in forma fosforilata
B. Colesterolul actioneaza ca represor al sintezei
C. Glucagonul actioneaza negativ asupra enzimei hepatice
D. Insulina are actiune negativa asupra enzimei
E. Glucocorticoizii scad activitatea enzimei

142. Care din urmatoarele enzime permit diagnosticul afectiunilor hepatice:
A. LDH1 si LDH5
B. GPT
C.LDH5
D.GlDH ( Glutamat-dehidrogenaza)
E.LDH1 si CK

143. Factorii gusogeni implicati in patogeneza gusii endemice sunt:
A. Poluarea bacteriana cu progoitrin
B. Tiocianatul
C. Aportul crescut de iod
D. Flavonoizii
E. Soia

144. Referitor la izoenzime care afirmatii sunt false:
A. Izoenzimele difera net prin proprietatile fizico-chimice
B. Lanturile de tip M si H sunt codificate de aceeasi gena dar in conditii diferite
C. Izoenzimele pot fi separate pe coloana si prin electroforeza
D. Izoenzimele creatinkinazei sunt tetrameri
E. Izoenzimele unei enzime difera prin raportul in care sunt asociate lanturile peptidice

145. Care din urmatorii receptori sunt cuplati cu proteina G?
A. Receptorul beta-adrenergic
B. Receptorul de tip serin kinaza
C. Receptorul alfa-adrenergic
D. Receptorul pentru insulina
E. Receptorul pentru TGF beta

146. Care din urmatorii homoni interactioneaza cu receptori membranari?
A. Vitamina D
B. FSH
C. Retinoizii
D. Tiroxina
E. Catecolaminele

147. Sunt hormoni derivati de la aminoacizi:
A. Catecolaminele
B. TRH
C. Hormonii tiroidieni
D. Cortizolul
E. Retinoizii

148. Care din caracteristicile de mai jos apartin exotoxinelor bacteriene:
A. Sunt de natura proteica
B. Sunt termostabile
C. Au actiune reversibila
D. Stimuleaza RIU
E. Au actiune specifica pentru un anumit tesut sau organ

149. Care din bacteriile de mai jos fac parte din flora comensala a tegumentelor:
A. Stafilococi
B. Bacili Doderlein
C. Bacilul Koch
D. Streptococi
E. Bacili gram-pozitivi

150. Componentele structurale obligatorii ale bacteriei sunt:
A. Capsula
B. Peretele celular
C. Cilii
D. Membrana
E. Citoplasma

151. Reducerea diametrului cailor aeriene in astmul bronsic se explica prin:
A. Contractia musculaturii netede a bronhiilor
B. Edemul peretelui bronsic
C. Secretii vascoase trenante
D. Interventia stressului psihic intens
E. Efortul fizic intempestiv

152. Componentele citoplasmatice bacteriene sunt reprezentate de:
A.Ribozomi
B. Cili
C. Granule de depozit
D. Pili
E. Capsula

153. Intr-o pielonefrita acuta explorarile paraclinice pot releva:
A. Leucocitoza semnificativa
B. Sediment urinar cu cilindri leucocitari
C. Piurie
D. Proteinurie marcata de tip nefrotic
E. Intermitant cilindri hialini si granulosi in sedimentul urinar

154. Care din antigenele streptococice de mai jos sunt antigene somatice:
A. Hialuronidaza
B. Antigenul capsular
C. Toxina eritrogena
D. Antigenul M
E. Carbohidratul C

155. Leziunile morfologice tipice din hepatitele acute virale sunt:
A. Infiltrarea panlobulara cu celule mononucleare
B. Fibroza hepatica difuza
C. Necroza celulelor hepatice
D. Hiperplazia celulelor Kupffer
E. Grade variabile de colestaza intrahepatica

156. Diagnosticul diferential intre streptococul viridans si pneumococ se face prin:
A. Reactia cu bila
B. Testul la bacitracina
C. Reactia la insulina
D. Reactia cu optochin
E. Reactia ASLO

157. Care dintre bolile de mai jos sunt produse de gonococ:
A. Pneumonii
B. Uretrite
C. Meningite
D. Prostatite
E. Cervicite

158. Care sunt enzimele plasmatice functionale?
A Lactatdehidrogenaza
B. Pseudocolinesteraza
C. Creatinkinaza
D. LCAT
E. OCT

159. Care sunt inhibitorii alosterici ai 6-fosfofructozo-1-kinazei?
A. AMP
B. ATP
C. Fructoza-2,6-bifosfatul
D. Citratul
E. 1,3 – bisfosfoglicaratul

160. Care din antigenele de mai jos sunt antigene somatice care apartin familiei Enterobacteriaceae:
A. Hemolizina
B. Antigenul O
C. Exotoxina
D. Antigenul H
E. Antigenul K

161. Care afirmatii sunt adevarate:
A. UDP-glucuronil transferaza este indusa de fenobarbital
B. Formarea complexului bilirubina-albumina plasmatica este stimulata de acizii grasi
C. Bilirubindiglucuronidul se obtine numai prin dismutarea bilirubinmonoglucuronidului
D. UDP-glucuronil transferaza se gaseste in membrana mitocondriala
E. UDP-glucuronil transferaza cojuga si steroli

162. Indicati caracterele morfologice ale Mycobacterium tuberculosis:
A. Bacili incurbati
B. Coci gram-pozitiv
C. Nesporulati
D. Bacili Gram-negativ
E. Imobili

163. Care sunt cele mai sensibile tehnici serologice folosite in diagnosticul virozelor:
A. Imunodifuzia
B. Tehnici de hemaglutinoinhibare
C. Tehnici imunoenzimatice (EIA)
D. Tehnici radioimunologice
E. Contraimunoelectroforeza

164. Controlul biosintezei hemului se realizeaza mai ales la nivelul reactiei catalizate de:
A. Hemoxigenaza
B. Ferochelataza
C. delta-Aminolevulinat dehidrataza
D. delta-Aminolevulinat sintaza (delta-ALAS)
E. Protoporfirinogen oxidaza

165. Prelungirea timpului de protrombina la pacientii cu hepatita acuta virala poate reflecta:
A. Deficitul sever de sinteza proteica
B. Evolutia favorabila
C. Necroza hepatocelulara extinsa
D. Prognosticul nefavorabil
E. Cronicizarea bolii

166. ADN-ul este o elice bicatenara alcatuita din urmatoarele baze:
A. Adenina
B. Guanina
C. Glicina
D. Arginina
E. Citozina

167. Care din urmatoarele caractere de cultura apartin genului Mycobacterium tuberculosis:
A. Cresc foarte usor pe medii de cultura
B. Pe mediile solide dau colonii conopidiforme, nepigmentate
C. Pe mediile lichide cresc sub forma de pelicula
D. Pe mediile solide dau colonii de tip S
E. Pe mediile de sange dau colonii hemolitice

168. Bacilii tuberculosi sunt sensibili la:
A. Cefalosporine
B. Streptomicina
C. Etambutol
D. Penicilina
E. Rifampicina

169. Care din urmatoarele reactii se folosesc in diagnosticul imunologic al sifilisului:
A. RFC Wassemann
B. Reactia Widal
C. VDRL
D. Reactia de imunofluorescenta indirecta
E. Reactia de hemaglutinare pasiva

170. Calea de transmitere a Treponemei pallidum este:
A. Lacrimala
B. Aeriana
C. Sexuala
D. Transfuzionala
E. Transplacentara

171. Treponema pallidum se evidentiaza prin urmatoarele coloratii:
A. Coloratia Gram
B. Coloratia Giemsa
C. Coloratia Ziehl-Nielsen
D. Coloratia Fontana-Tribondeau
E. Coloratia Pearls

172. Virusurile care activeaza HIV latent in cazul coinfectiei sunt:
A. Virusurile gripale
B. Virusul citomegalic
C. Virusul urlian
D. Virusurile herpes 6, 7 si 8
E. virusul rujeolos

173. Care din genele enumerate sunt gene structurale ale virusului HIV:
A. vif
B. tat
C. gag
D. pol
E. env

174. Prin care dintre urmatoarele cai se transmite virusul HIV:
A. verticala
B. parenterala
C. digestiva
D. sexuala
E. aeriana

175. Evaluarea raspunsului terapeutic in cazul infectiei cu virus HIV se face prin:
A. Determinarea numarului limfocitelor CD4
B. Determinarea numarului limfocitelor CD8
C. PCR cantitativ
D. Determinarea antigenemiei gp120
E. Determinarea antigenemiei p24

176. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
A. Limfedemul precoce
B. Embolia pulmonara
C. Limfedemul tardiv
D. Sdr de insuficienta venoasa cronica
E. Acrocianoza

177. Proteinkinaza AMPc dependenta activeaza:
A. Fosforilaz kinaza
B. Glicogen kinaza
C. Glucokinaza
D. Fructozo-2,6-bisfosfataza
E. 6-fosfogluconat dehidrogenaza

178. Care dintre testele serologice de mai jos se folosesc pentru evidentierea anticorpilor anti Trichinella spiralis:
A. reactia de fixare a complementului
B. Reactia de seroneutralizare
C. Reactia de hemaglutinare pasiva
D. ELISA
E. Reactia de inhibare a hemaglutinarii

179. Ouale de Enterobius vermicularis se pot evidentia in:
A. Materii fecale
B. Sputa
C. Secretie vaginala
D. Exudat faringian
E. Lichid cefalorahidian

180. Provocarea varsaturii este contraindicata la copiii cu intoxicatii acute:
A. In coma
B. In cazul ingestiei de substante caustice
C. Prin ingestia de substante tranchilizante
D. Prin ingestia de ciuperci
E. Prin ingestie de alcool

181. Metoda cea mai sigura de depistare a toxicelor se face prin analiza toxicologica a probelor de :
A. Sange
B. Lichid cefalorahidian
C. Materii fecale
D. Urina
E. Lichid gastric

182. Tratamentul ascariozei necomplicate consta in administrarea de:
A. Metronidazol
B. Mebendazol
C. Albendazol
D. Tinidazol
E. Furazolidon

183. Pacientii cu hepatita acuta virala pot prezenta urmatoarele manifestari:
A. Sdr. nefrotic
B. Steatoree usoara si tranzitorie
C. Hematurie microscopica
D. Oligurie
E. Proteinurie

184. In reactia de imunofluorescenta se folosesc urmatorii fluorocromi:
A. Rodamina
B. Fluoresceina
C. Iod 125
D. Carbon 14
E. Peroxidaza

185. Care din reactiile de mai jos sunt reactii de precipitare in mediu lichid in inel:
A. Testul Eleck
B. Reactia Ascoli
C. Imunoelectroforeza
D. Reactia Uhlenhut
E. Contraimunoelectroforeza

186. Care din reactiile antigen-anticorp de mai jos sunt reactii cu markeri:
A. Imunelectroforeza
B. Reactia de imunofluorescenta
C. Reactia ELISA
D. Reactia ASLO
E. Reactia RIA

187. Care din reactiile de mai jos sunt reactii de aglutinare directa cantitative:
A. Testul Coombs
B. Reactia ASLO
C. Reactia Widal
D. Testul Eleck
E. Reactia Wright

188. Cauzele cele mai frecvente care determina scaderea productiei medulare de trombocite sunt:
A. Aplazia medulara
B. Deficitul de siderofilina
C. Fibroza medulara
D. Infiltrarea maduvei osoase cu celule maligne
E. Deficitul de factor activator plachetar

189. Afectiunile care pot produce trombocitopenie nonimunologica prin distructie accelerata a trombocitelor sunt:
A. Infectii virale
B. Infectii bacteriene
C. Droguri
D. Vasculite
E. Sdr.hemolitic uremic

190. Indicati care dintre urmatoarele medicamente pot induce trombocitopenie:
A. Hepatoprotectoarele
B. Inhibitorii de pompa de protoni
C. Diureticele tiazidice
D. Fenitoina
E. Sarurile de aur

191. Severitatea gusei endemice se apreciaza determinand urmatorii parametri:
A. Prevalenta gusei
B. Poluarea bacteriana
C. Ioduria medie la copii de varsta scolara
D. Malnutritia
E. Calcemia

192. Referitor la LDL, care afirmatii sunt adevarate:
A. Sunt recunoscute doar de receptorii cu specificitate pentru apoE
B. In forma modificata sunt recunoscute de receptorii pentr acetil-LDL
C. Scaderea concentratiei LDL determina intensificarea captarii LDL
D. Sunt furnizori de colesterol pentru tesuturile extrahepatice alaturi de HDL
E. Cresterea concentratiei LDL determina inhibitia sintezei de novo a colesterolului

193. Sdr. Gilbert este o cauza obisnuita de:
A. Hiperbilirubinemie conjugata
B. Hiperbilirubinemie mixta
C. Hiperbilirubinemie neconjugata minora
D. Icter neonatal
E. Hiperbilirubinemie libera ce survine dupa posturi prelungite sau lipsa de aport caloric

194. Absenta sau deficitul ereditar partial de glucuronozil transferaza caracterizeaza:
A. Sdr Rotor
B. Colestaza intrahepatica
C. Sdr Crigler – Najjar tip I
D. Sdr Crigler – Najjar tip II
E. Icterul hemolitic

195. Colestaza intrahepatica recurenta benigna se caracterizeaza prin:
A. Atacuri recurente de prurit si icter
B. Atacuri recurente de icter fara prurit
C. Niveluri serice marcat crescute ale fosfatazei alcaline si ale acizilor biliari, permanente si in afara atacurilor
D. Afectiunea de cele mai multe ori evolueaza spre ciroza hepatica
E. Arborele biliar patent la colangiografie

196. In socul hipovolemic se impun urmatoarele masuri terapeutice:
A. Administrarea de tonicardiace
B. Administrarea de diuretice
C. Perfuzie cu lichide (solutii cristaloide fiziologice sau Ringer)
D. Antibioticoterapie
E. Refacerea capacitatii de transport a oxigenului prin transfuzia de masa eritrocitara in caz de soc hemoragic

197. tratamentul infectiilor tractului urinar presupune:
A. Obtinerea unei culturi urinare cantitative
B. Efectuarea de manevre instrumentale urologice repetate
C. Identificarea sau eliminarea factorilor care predispun la infectie (obstructii, calculi)
D. Folosirea testelor de sensibilitate antimicrobiana pentru dirijarea terapiei
E. Administrarea de antibiotice in doza unica

198. Examenul obiectiv in tromboza venoasa profunda poate evidentia:
A. Sensibilitatea fetei posterioare a gambei
B. Temperatura cutanata crescuta
C. Turgescenta crescuta a tesuturilor
D. Edem moderat
E. Cordon venos

199. In tratamentul trombozei venoase profunde se utilizeaza urmatoarele medicamente trombolitice:
A. Streptokinaza
B. Warfarina
C. Urokinaza
D. Heparina
E. Activatorul tisular al plasminogenului

200. Tromboza venoasa superficiala migratorie apare in:
A. Carcinom
B. Pancreatita cronica
C. Trombangeita obliteranta
D. Ulcerul duodenal
E. Pielonefrita acuta

RASPUNSURI:
101.BCE
102 ABD
103 BCE
104 BC
105 ACDE
106 ABD
107 CDE
108 DE
109 BCE
110 ABE
111 DE
112 ACE
113 ABDE
114 ABE
115 ABDE
116 CDE
117 ADE
118 ABE
119 ABCE
120 ACE
121 ABCE
122 ABCE
123 ACE
124 ACD
125 ABC
126 ABE
127 ABD
128 ACDE
129 ADE
130 CDE
131 BCD
132 BDE
133 ACE
134 ACD
135 BDE
136 BCE
137 ACD
138 CE
139 ACDE
140 BC
141 AD
142 BCD
143 ABDE
144 ABD
145 AC
146 BE
147 AC
148 ADE
149 ADE
150 BDE
151 ABC
152 AC
153 ABC
154 BDE
155 ACDE
156 ACD
157 BDE
158 BD
159 BDE
160 BDE
161 AE
162 ACE
163 ABCD
164 BD
165 ACD
166 ABE
167 BC
168 BCE
169 ACDE
170 CDE
171 BD
172 BD
173 CDE
174 ABD
175 ACE
176 BD
177 AD
178 AD
179 AC
180 AB
181 ADE
182 BC
183 BCE
184 AB
185 BD
186 BCE
187 CE
188 ACD
189 DE
190 CDE
191 AC
192 BCE
193 CE
194 CD
195 AE
196 CE
197 ACD
198 ACDE
199 ACE
200 AC

Spor la treaba ! :D
Great minds think alike

User avatar
selena
senior
senior
Posts: 160
Joined: Wed Oct 12, 2005 2:58 pm
Location: Timisoara
Contact:

Postby selena » Sat Nov 04, 2006 4:07 am

am promis sa le si atasez (desi nu cred ca mai e nevoie, dar poate unii sunt un picut mai lenesi pt copy - paste) :lol:
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
Great minds think alike

irina-sabina
junior
junior
Posts: 25
Joined: Mon Sep 11, 2006 3:04 pm
Location: Bucuresti

Transferuri in Bucuresti

Postby irina-sabina » Wed Nov 22, 2006 8:14 pm

Ma puteti ajuta va rog? Am luat rezi pe laborator dar nu cred ca apuc un loc pe Bucuresti. Stiti cumva cum se procedeaza pentru a ma transfera in Bucuresti? (eu de aici sunt). Unde ar fii cel mai usor de obtinut transferul si unde cel mai greu? Ce orase sa ocolesc sau sa las ca ultime optiuni? Si daca ati putea sa-mi spuneti si in ce spital e cel mai bine sa faci rezi pe lab d.p.d.v al stagiilor sau al timpului ca ma bate gandul sa mai fac un alt rezi in paralel... cu toate ca nu stiu cat de realista sunt :roll: ... Multumesc anticipat.

User avatar
Dan
Master of Disaster
Posts: 2863
Joined: Sun Jul 06, 2003 1:59 am
Location: ...on the highway to hell...
Contact:

Postby Dan » Wed Nov 22, 2006 8:16 pm

Norocul tau e ca bataia pe laborator NU e pe Bucuresti. Daca te vei uita un pic la liste si vei vedea de unde sunt proapetii medici rezidenti vei intelege. 8)
Eu din muntii mei...
http://www.imed.ro/forum

nyky
newbie
newbie
Posts: 12
Joined: Mon Nov 20, 2006 9:21 pm

Re: Transferuri in Bucuresti

Postby nyky » Thu Nov 23, 2006 1:52 am

irina-sabina wrote:Ma puteti ajuta va rog? Am luat rezi pe laborator dar nu cred ca apuc un loc pe Bucuresti. Stiti cumva cum se procedeaza pentru a ma transfera in Bucuresti? (eu de aici sunt). Unde ar fii cel mai usor de obtinut transferul si unde cel mai greu? Ce orase sa ocolesc sau sa las ca ultime optiuni? Si daca ati putea sa-mi spuneti si in ce spital e cel mai bine sa faci rezi pe lab d.p.d.v al stagiilor sau al timpului ca ma bate gandul sa mai fac un alt rezi in paralel... cu toate ca nu stiu cat de realista sunt :roll: ... Multumesc anticipat.


Am auzit ca la Brasov ar fi fost probleme de transfer anul acesta, deoarece nu au vrut sa dea transferul in alt judet unor rezidenti! Daca ati mai auzit ceva despre alte centre ........

User avatar
Marius '95
junior
junior
Posts: 32
Joined: Sat May 01, 2004 4:34 am
Location: Cluj-Napoca, Hasdeu, la capatul cablului de retea
Contact:

Postby Marius '95 » Thu Nov 23, 2006 9:43 am

Imi puteti spune si mie, va rog, unde si cand trebuie sa merg pentru acea teleconferinta? Pentru mine Bucuresti este cel mai apropiat centru universitar. Pe internet am cautat informatiile astea si nu am reusit sa le gasesc. Ce acte/hartii trebuie sa am la mine cand ma duc acolo?

irina-sabina
junior
junior
Posts: 25
Joined: Mon Sep 11, 2006 3:04 pm
Location: Bucuresti

Postby irina-sabina » Thu Nov 23, 2006 4:33 pm

Stie cineva daca este asigurata cazare in centrele din tara ? Daca nu, care sunt posibilitatile? Sunt caminele o optiune (cost + confort)? Cei care ati prins loc in alt oras decat cel de resedinta ... cum v-ati descurcat? Am auzit ca transferul (daca este acceptat) se face in 2-3 luni de la intrarea in vigoare a contractului de munca dar "portita de scapare" ar fii detasarea pana la rezolvarea transferului. Stiti mai multe despre acest lucru? E valabil?

User avatar
kuky_nic
junior
junior
Posts: 48
Joined: Fri Sep 30, 2005 4:51 pm

laborator

Postby kuky_nic » Fri Dec 01, 2006 12:06 am

ma poate ajuta cineva cu bibliografia pt laborator din 2006?cea care nu e comuna cu medicale.multumesc anticipat

dida
newbie
newbie
Posts: 5
Joined: Mon Nov 20, 2006 8:37 pm

Postby dida » Mon Dec 04, 2006 9:22 pm

Salutare!

Pentru kuki_nic : Iti pun toata tematica deoarece exista si unele diferente fata de medicala,nu multe dar sunt vreo 3(ex. 16.icterele clasificare etiopatogenica si nu sindromul icteric cum e la medicala...)


PUBLICATE IN VIATA MEDICALA NR. 19/13.05.2005
TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA PENTRU CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT
19 noiembrie 2006
GRUPA MEDICINA DE LABORATOR
TEMATICA
(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)
1.Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratoriii. (1)
2. Pneumoniile (1)
3. Tuberculoza pulmonara (forme clinice, diagnostic, tratament) (1)
4. Astmul bronsic (1)
5. Pleureziile (1)
6. Insuficienta respiratorie (1)
7. Infarctul miocardic acut (1)
8. H.T.A, urgente hipertensive (1)
9. Insuficienta cardiaca (1)
10. Pancreatitele acute (1)
11. Diabetul zaharat (1)
12. Ulcerul gastric si duodenal (1)
13. Poliartrita reumatoida (1)
14. Litiaza biliara (1)
15. Encefalopatia portala (1)
16. Icterele clasificare etiopatogenica (1)
17. Tromboza venoasa profunda si superficiala (1)
18. Anemii (generalitati, anemia feripriva, megaloblastica, hemolitice autoimune) (1)
19. Infectiile tractului urinar (1)
20. Hepatita acuta virala (1)
21. Septicemii (1)
22. Socul hipovolemic (1)
23. Nutritie si alimentatie pediatrica (2)
24. Diareea acuta la copil (2)
25. Intoxicatiile acute la copil (2)
26. Sindromul mieloproliferativ definitie si clasificare (1)
27. Diagnosticul leucemiilor acute si cronice (1)
28. Fiziologia, fiziopatologia si metode de explorare a hemostazei si fibrinolizei (1)
29. Morfologia, patogenia si genetica bacteriana (3)
30. Coci gram pozitivi si coci gram negativi (3)
31. Enterobacteriacee (3)
32. Mycobacterium tuberculosis (3)
33. Treponema palidum (3)
34. HIV-SIDA (4)
35. Metode de diagnostic virusologic (4)
36. Nematode (5)
37. Metabolismul hemoproteinelor (6)
38. Metabolismul glucidic (6)
39. Metabolismul lipidelor: lipide plasmatice, colesterol, sfingolipide (6)
40. Enzime si izoenzime serice (6)
41. Principii de imunodiagnostic in clinica umana: teste antigen-anticorp; teste imunocelulare (3)
42. Gusa endemica (7)
43. Celulele stem si hematopoeza (8, pg. 653-660)
44. Hormon Receptor, relatia structura-functie (8, pg 2159-2164)
45. Genomul uman; principii de genetica umana (8, pg 375-396)


BIBLIOGRAFIE
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, Bucuresti, 2003 (Retiparire a editiei din 2001).
2. Ciofu E., Ciofu C. Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, Bucuresti, 2002
3. Debeleac L Microbiologie, Ed. Amaltea, Bucuresti, 1994
4. Cernescu C. Virusologie medicala, Ed. Medicala, Bucuresti, 2000
5. Radulescu S. Parazitologie Medicala, Ed. All, 2000
6. Dinu V, Trutia E., Popa Cristea E, Popescu A - Biochimie medicala Mic tratat, Ed. Medicala, Bucuresti, 2000
7. Gherasim L. (sub red.), Ghiduri de practica medicala, Colegiul Medicilor din Romania, Editura Infomedica, Bucuresti, vol 2, pag. 141-151, 2001
8. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 16, Traducere selectiva efectuata de Ed. Medicala, 2005.

User avatar
kuky_nic
junior
junior
Posts: 48
Joined: Fri Sep 30, 2005 4:51 pm

laborator

Postby kuky_nic » Mon Dec 04, 2006 10:45 pm

multumesc.stie cineva de unde pot face rost de capitolele care nu sunt din harrison?adica 29-41.


Return to “Rezidentiat 2006”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest