Medicina Bucureşti

Am vazut ca s-a postat aici scrisoarea aceea foarte deschisa si celebra.
Dar mai stiu un medic care incearca sa descrie viata din spital folosind un ton mult mai putin patetic si gaspuri de muribund. Ce dracu, noi stim cum e in spitale, pacientii si ei stiu cum e dar daca nu ne pastram umorul va fi si mai rau.
Textele astea sunt luate de pe un alt forum, banuiesc ca multi dintre voi stiti deja de ele, dar cred ca un pic de mediatizare suplimentara nu strica.
1.
Am o veste exceptionala pentru toata lumea. Si poate si pentru cei implicati.
In urma cu 3-4 zile vorbesc la telefon cu un prieten pe care nu l-am mai vazut de enspe ani.
Dialogul pe scurt:
-Ce mai faci?(intreb eu)
Voce obosita si trista(el)
-Mmm, asa si asa.
-Adica?
-Adica pe nevasta-mea au anuntat-o ca de la 1 aprilie va fi in somaj.
-Uau!Nasol!
-Super nasol pentru ca rata la banca era acoperita din salariul ei.
-Si ce faceti?
Voce obosita dar destul de vesela(tot el)
-Pai am gasit o solutie... cred!
-...?
-E stipulat in contract ca daca e gravida in 2 luni nu i se mai poate desface contractul!
-Si?
-Si... si ne ocupam de chestia asta. Permanent. De 3 zile.
.....
Azi dimineata la servici. Vine la consult un tip pe care il pastoresc de ani de zile.
Trist.
-Ce mai faceti?(eu)
-Mmm, cam rau.
-Adica?
-Ne-a anuntat pe mine si pe nevasta-mea ca de la 1 aprilie intram amandoi in somaj.
Din pacate n-am rezistat si m-a pufnit rasul.Am incercat sa il maschez cu un soi de tuse dar s-a vazut clar ca radeam.
-De ce radeti?
-Nu rad... dar am o intrebare...
-Da
-Ati citit contractul de munca... nu scrie cumva ceva acolo de gravide... ca daca sunt in luna a 2-a nu mai pot fi date afara.
-Nu cred dom' doctor! Oricum am 2 copii, nu mai vrem...
Acum 5 minute ma suna cu o voce exagerat de optimista:
-Stiti ca ati dreptate! Asa e, dom' doctor! Va multumesc sa traiti!
In 2 zile ii trece lui optimismul, dar daca se duce vestea poate e o solutie de iesit din criza. Parerea mea!

Voi v-ati citit contractul de munca? Ca cine stie...

2
Intamplarile de care spunea prietenul meu sunt epocale, intr-adevar. Aia cu urinoterapia nu pot sa o mai postez pentru ca e deja terminata si finisata pt. volumul 2, dar aia cu taximetristul v-o spun acum pe scurt:
Eram in Craiova la o conferinta de boli interne intr-o primavara friguroasa. Rezidenti anul 2 sau 3 nu mai stiu precis. Amandoi rebegiti ca niste pui de vraghie ca plecaseram de-acasa cu minim de bagaje. Pe noi ne puseseram singurele costume pe care le posedam: cele de ginerica cu camasa alba.
Dimineata am mers la spitalul judetean cu niste colegi care ne-au asteptat la gara, dar conferinta intinzandu-se pana mai tarziu am zis sa ramanem noaptea la un hotel si sa vedem si noi orasul. Am frecat-o prin Bucuresti prin cele mai nasoale zone la cele mai ciudate ore si nu mi-a fost teama pentru integritatea mea corporala. Dar noaptea, in centrul Craiovei, 2 tineri imbracati in costume negre cu camasa alb-galbuie(o zi de conferinta lasa urme) va zic ca se simt destul de amenintati. Poate pare exagerat dar trecerea prin grupuri compacte de bruneti(8-20 de indivizi/grup) iti da o angoasa mica.
Pana la urma am zis sa luam taxiul. Urcam, spunem unde sa ne duca(ne interesasem inainte despre locari: Cin-Cin parca se numea; daca e cineva din Craiova sa confirme). Se uita taximetristul la noi :
-Sfiintile voastre, domnilor,nu stiu cum sa va spun... dar la cin-cin e... cum sa va spun... nu e pentru dumneavoastra
Noi am ramas blocati. Sa fii luat, pe nedrept, cu "sfintia ta" iti poate provoca un mic acces de prosteala acuta:
-Dar de ce nu e de noi?
-E ... cum se spune...
-Insalubru?
-Nu...
-Superjegos?
-Nuu... eee, cum?! Arata bine!
-Rau famat?
-Asa, sfintia ta!(eu eram sfintia)
Marinica(torentel) era mai grasun si cam pleznea costumul pe el, parea asa a protopop in devenire :
-Pai mergem sa vedem cu pacatosii aia poate ii aducem pe calea cea buna...
-Aaa, nu cred ca reusiti! Sa stiti de le mine ca noi oltenii nu prea iubim sectantii si daca apareti pe acolo o sa va manance cu fulgi cu tot!
Na ca acum era sectanti.
- Noi sectanti?
-Pai nu sunteti martorii lui Iehova? NU sunteti la consfatuirea aia de la hotelu'...
Asta eram, deci!
-Ba da!
Dialogul s-a prelungit pana la cin-cin. La despartire, dupa ce platim cursa primim gratis si un sfat :
-Mai copii, reveniti ma la Dumnezeul mamilor voastre si lasati pe nenorocitii astia. Daca erati ai mei va bateam de va uscam si va baga mintile in cap!

3
Apoi un modul misto a fost cel de toxicologie care se facea la Spitalul Floreasca(si tot acolo cred ca se face si acum). Erau 2 doctori care tineau cursurile( in locul profesorului Voicu) dar sa dea naiba daca imi aduc aminte cum ii cheama. Nu cred ca am avut in toata facultatea vreun modul in care sa fi venit cu atata drag.
Mi-aduc aminte de examenul practic:
-Domnule student care sunt situatiile in care pipi este verde?
-In intoxicatia cu amitriptilina!
-Si?
oricat imi storceam creierii nu imi ai venea nimic in minte. Ce dracu... doar de asta scria in carte.Ahha... o capcana, sa ne tinem tari:
-Doar atat!
-Ei, lasa-ma! Serios? ia mai gandeste-te!
Aoleo!Nu-i capcana!
-Nnnuu mai stiu!
-Nu mai stii nici o situatie i care pipilica e verde?
-Nu!
-In iarba, domnule student, in iarba pipi pare verde.

4
Faza patita alaltaieri in garda.
Salon de barbati frematand in fata TV-ului;meciul lui CFR cu inglisii urma sa inceapa. Din cauza de frecat pe la consulturi prin alte sectii , am ajuns sa imi fac contravizita pe sectia mea la ora aia destul de inaintata.
-Dom' doctor, sare unul grizonat, aranjat, pleznind de sanatate. Dom' doctor, imi permiteti?
-Ce anume?
Tipul se intoarce catre peluza si le spune celorlalti:
-Mai baieti, eu tot ii spun...Dom doctor, asa avea o rugaminte, dar mi-e jena...
-Haide, ba, odata ca incepe meciu! se aude din tribuna I (patul de la geam)
-Dom' doctor... eu indraznesc... pentru ca va vad mai tinerel, mai frumusel, mai..
Banuind ce avea sa urmeze i-o tai scurt:
-Dom'le va spun de le bun inceput ca politica spitalului imi interzice sa am o relatie de genul asta cu pacientii, iar daca e vorba de o nepoata... nu stiu... mai dicutam.
Sta asta o secunda, se prinde ca fac misto, dupa care:
-Dom' doctor, nu ne lasa spitalul, nu ne lasa, asta e... am o nepoata in Japonia care ar merita sa o cunoasteti, dar eu voiam sa va informez ca ne-a refulat wc-ul... nu indrazneam sa va rog sa chemati instalatorul...

Si sunt zeci de texte scrise de acest doctor din Bucuresti. A scos si o carte care se numeste "Doctorul - carnetele secrete ale lui Maximus Hip". Nu-mi aduc aminte cand am ras ultima oara atat de mult.
Succese

Ok. Si umorul?

Da, lipseşte şi ăla. Eu vroiam să întreb ce legătură au anecdotele cu scrisoarea deschisă şi de ce trebuie insultat autorul acesteia. (Probabil din umor).

si eu m-am plictisit de moarte.
muma padurii om fi ciudati?
omeprazol asta de a postat o fi doctorul ala intr-un mic proces de autoreclama?

Mie mi s-au parut haioase. Si nu numai mie. Poate nu le-am ales pe cele mai bune. Dar tinand cont ca voua nu va place stilul, asta e.
Nu am jignit pe autorul acelei scrisori dar eu zic sa faceti un efort si s-o mai cititi o data, cu mare atentie. Dati la o parte vaietele si povestile si vedeti ce ramane. Asa vreum noi medicii sa raspundem la valul de acuzatii, injurii si nedreptati ? Jelind si rupandu-ne hainele? Mai copii ca asta sunteti, luati-va in maini si ridicati capul nu va plangeti de mila. Si nu mai fiti constipati si incercati sa va simtiti bine in pielea voastra. Cum? Razand si devenind cei mai buni. SI daca vedeti ca nu se mai poate plecand. Dar fara a lecda satisfactia sa va vada milogindu-va.
Doctorul de care va spuneam are curajul sa faca misto de viata din spital fara sa jigneasca pe altii si o face bine. Nu-l cunosc , nu stiu unde lucreaza etc.

Doar cucsi s-a prins: e autoreclama! .
Topic closed din pctul meu de vedere.

Da, Vlad, si eu voiam sa intreb ce legatura au cu scrisoarea deschisa, dar mi-a fost lene aseara. Si oricum, e atat de evident ca nu exista nici o legatura, incat nici nu mai are rost intrebarea. Nu au legatura nici macar cu "viata din spital" cum incearca skobutil sa ne sugereze.

Cat despre umor, om fi noi mai ciudati, dar daca le posta pe sectiunea de "bancuri" zau daca as fi comentat, ca acolo oricum sunt destule glume neinspirate.

skobutil wrote:Asa vreum noi medicii sa raspundem la valul de acuzatii, injurii si nedreptati ? Jelind si rupandu-ne hainele?

Nu, nu, nu. NU. Data viitoare cand o sa ma injure un pacient sau o sa ma acuze ca sunt "un criminal de medic" o sa-i spun si eu una buna.
Eram in faculate la examen la anatomie si profu' a intrebat-o pe colega mea: "Domnisoara, ce se mareste de pana la 20 de ori cand e excitata?" Aia: "hi, hi, hi". Profu: "Iesi afara, ai 4!". O intreaba pe urmatoarea: "Domnisoara, ce se mareste de pana la 20 de ori cand e excitata?", si cealalta colega tot: "hi, hi, hi", profu: "Iesi afara, ai 4!". Si face asa pana ajunge la mine: "Ce se mareste de pana la 20 de ori cand e excitata?", eu: "pupila". El: "Bravo, ai 10, du-te afara si spune-le proastelor alora ca hi-hi-hi se mareste intre 5 si 8 ori.
Ce zici? E veche, dar e mai buna decat aia cu pipilica verde in iarba. Si face minuni in procesele de malpraxis.

skobutil wrote:Topic closed din pctul meu de vedere.

Nu e politicos sa inchei asa o discutie.

In fine, mie imi surade ideea unei carti cu povestiri interesante, amuzante sau relevante despre viata din spital, dar asta fara nici o legatura cu scrisoarea deschisa.

skobutil wrote:Mai copii ca asta sunteti, luati-va in maini si ridicati capul nu va plangeti de mila. Si nu mai fiti constipati si incercati sa va simtiti bine in pielea voastra. Cum? Razand si devenind cei mai buni. SI daca vedeti ca nu se mai poate plecand. Dar fara a lecda satisfactia sa va vada milogindu-va.

Domnule, dumneata ai citit scrisoarea aia? Sau îţi dai seama ce spui? Autorul ei e chirurg toracic: operează politraumatisme şi cancere. Să înţeleg că propunerea ta e următoarea: atunci când, să zicem, eşti la a 4 gardă săptămâna aia, şi trebuie să alegi între două urgenţe, că nu ai cum să le operezi pe amândouă simultan, iar celui pe care îl amâni nu poţi să-i pui o perfuzie că nu mai ai perfuzoare, ce faci? Nu te superi, ia mai bine un cântec vesel să cântăm! Moare un pacient, tu trebuie să-i spui maică-sii că a murit, nu oricum, ci pe hol în înghesuiala şi răcnetele generale plus înjurăturile către liftiere, n-are nimica, mai bagi o glumă bună, poate moare şi aparţinătoarea de râs.

Asta se cheamă inadecvare, skobutil. Sunt momente în care poţi să râzi, şi altele în care nu poţi.

În altă ordine de idei, autorul scrisorii deschise are mult mai mult umor decât Minimus Bip. De ex, istorisirea asta, de la metrou, dar mai ales asta, a vizitei lui Nicolăescu la SUUB. Nici vorbă de constipaţie sau jeremiade. Tot nu înţeleg ce ai cu el, sincer. Poate totuşi ne explici.

vlad stroescu wrote: De ex, istorisirea asta, de la metrou, dar mai ales asta, a vizitei lui Nicolăescu la SUUB. Nici vorbă de constipaţie sau jeremiade.

Da, clar nici urma de constipatie, mai ales in ultima povestire.

E strict autentică. Eu aflasem faptele de la alt coleg, înainte să scrie Corn.

super ultima, cea cu vizita. povestirea asta o ratasem. saru'mina vlad, am ris pe saturate la 4 dimineata.
totusi dupa parerea mea cele mai tari povestiri ramin cele cu vaporul, cu trocul , marinarii si toate cele.
alea le-am citit cu voce tare si neveste-mii. erau unele pasaje asa de comice ca rideam cite 2-3 minute incontinuu