Medicina Bucureşti

de pe site-ul MS:
in fragmente, altfel va fi o lunga poveste.
Regulamentul desfăşurării programelor de specializare prin rezidenţiat

Art. 1. (1) Pregătirea în specialitate a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor rezidenţi se structurează pe programe de rezidenţiat, organizate de Ministerul Sănătăţii Publice şi coordonate prin Centrul Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti.
(2) Prin program de rezidenţiat se înţelege instruirea rezidenţilor într-unul din domeniile de specialitate prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală efectuată intr-o unitate sanitară acreditată să desfăşoare învăţământ postuniversitar pentru obţinerea specialităţii.
(3) Pentru fiecare specialitate, programul de rezidenţiat se desfăşoară după o curriculă de pregătire şi un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, unice pe ţară.
(4) ÃŽn vederea elaborării în condiţii optime a curriculelor de pregatire Centrul Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti colaborează cu universităţile de medicină şi farmacie şi le înaintează spre avizare Ministerului Sănătăţii Publice si Ministerului Educaţiei si Cercetării.
(5) Curriculele avizate se transmit tuturor unităţilor sanitare acreditate să desfăşoare formare în specialitate prin rezidenţiat.

Art. 2. (1) Coordonarea unui program de rezidenţiat se face de către un director de program care răspunde de buna desfăşurare şi de calitatea pregătirii rezidenţilor.
(2) ÃŽn fiecare unitate sanitara acreditată pentru învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar sau farmaceutic uman, ministrul Sănătăţii Publice nominalizează un director de program pentru fiecare specialitate în care se efectuează pregătirea rezidenţilor în unitatea respectiva.
(3) Nominalizarea directorilor de program se face la propunerile instituţiilor de învăţământ superior cu profil medical, medico-dentar sau farmaceutic uman, înaintate Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar, cu avizul colegiilor profesionale.
(4) Pentru programul de rezidenţiat în specialitatea medicina de familie care se desfăşoară în unităţi sanitare publice şi cabinete individuale, sunt nominalizaţi directori de program fie cadre didactice în specialitatea medicina de familie, medicina interna sau pediatrie, fie şefi de secţie de medicina interna sau pediatrie.
(5) Un director de program nu poate coordona simultan mai multe programe de specializare în rezidenţiat.

Art. 3. Directorul programului de rezidenţiat are următoarele atribuţii:
(1) Coordonează desfăşurarea programului de rezidenţiat, în unitatea sanitara şi în specialitatea în care are integrare clinica.
(2) Nominalizează responsabilii de rezidenţiat din rândul cadrelor didactice care desfăşoară activitate integrata în unitatea sanitara respectiva şi acolo unde este cazul, responsabili de rezidenţiat care nu sunt cadre didactice.
(3) Coordonează activitatea responsabililor de rezidenţiat din unitatea sanitara respectiva.
(4) Urmăreşte activitatea rezidenţilor, repartiţia acestora în serviciul de gardă şi evoluţia profesională a acestora .
(5) Urmăreşte desfăşurarea modulelor de pregătire şi organizează cursurile conform curriculei de specialitate.
(6) Organizează examenul de final de modul cu verificarea aptitudinilor teoretice şi practice dobândite de rezidenţii care au parcurs programul de pregătire.
(7) Atrage fonduri pentru proiecte de cercetare şi cooptează rezidenţi în cadrul colectivelor de cercetare.
(8) Atrage fonduri pentru programe de schimb de experienţa destinate rezidenţilor şi promovează participarea rezidenţilor la manifestări ştiinţifice, în domeniul specialităţii.
(9) Selectează rezidenţii cu vechime de peste 5 semestre de specializare, în vederea efectuării gărzilor plătite în cadrul unităţilor sanitare.

Art. 4. Un responsabil de rezidenţiat poate instrui un număr de maxim 5 rezidenţi. ÃŽn funcţie de particularităţile curriculare ale specializării şi ale unităţii sanitare de pregătire, directorul de program poate stabili un număr mai mic de 5, pentru fiecare responsabil de rezidenţiat aflat în coordonarea sa, în vederea asigurării unei pregătiri adecvate.

Art. 5. (1) Responsabilul de rezidenţiat trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) Cadru didactic medic specialist sau primar, cu grad didactic minim de asistent universitar, în specialitatea programului de instruire sau
b) Medic primar sau medic specialist cu vechime de minim 5 ani în specialitatea programului de instruire cu activitate în unitatea sanitara acreditata în care se derulează programul de instruire al rezidentului;
c) Cercetători ştiinţifici grad I sau II, cu activitate de cercetare în unitatea sanitara acreditata în care se derulează programul de instruire al rezidentului;
d) Pentru specialitatea medicina de familie, responsabilul de rezidenţiat poate fi medic primar chirurgie generală, medicina interna, pediatrie respectiv primar sau specialist medicina de familie pentru modulul de dispensar.

Art. 6. Responsabilul de rezidenţiat are următoarele atribuţii:
1. Urmăreşte evoluţia pregătirii în specialitate din cadrul unităţii sanitare respective a maxim 5 rezidenţi, indiferent de anul de pregătire al acestora.
2. Verifica şi răspunde sub semnătura şi parafa de parcurgerea baremului practic din curricula de pregătire de specialitate consemnat în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.
3. Asigura buna desfăşurare a pregătirii în diferite secţii ale spitalului.
4. Colaborează cu şefii secţiilor din secţiile în care rezidenţii îşi efectuează modulele complementare, în vederea asigurării condiţiilor optime de derulare a acestora.
5. Organizează seminarii şi discuţii periodice, cel puţin 4 ore/săptămână cu rezidenţii, pe teme specifice din programa analitica, prezentări de cazuri, de articole şi actualităţi în domeniu.
6. Participa la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul.

Art. 7. (1) Cadrele didactice, directori de program de rezidenţiat sau responsabili de rezidenţiat sunt normate pentru activitatea de instruire pe toata durata programului de instruire, conform legii.

(2) Responsabilii de rezidenţiat care nu sunt cadre didactice pot beneficia de statut de formator de rezidenţiat după o activitate de minimum 2 ani. Acestora li se acorda 50 de credite de educaţie medicala continua în domeniul specialităţii pe care o practica pentru fiecare an de activitate de instruire.

Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor

Art. 8. Rezidenţii au obligaţia sa consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte:
- Lista nominala a cazurilor examinate conform baremului curricular cu specificarea diagnosticului şi după caz a manevrelor operatorii efectuate, cu semnătura şi parafa responsabilului de rezidenţiat.
- Manoperele/procedurile/tehnicile diagnostice şi terapeutice efectuate pe durata gărzilor şi a modulelor conform baremului curricular, contrasemnate şi parafate de responsabilul de rezidenţiat.
- Data efectuării fiecărei gărzi semnata şi parafata de medicul sef de garda.
- Detaşările, perioada acestora şi modulele efectuate pe durata detaşării cu avizul directorului de program.
- Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările şi rezultatele obţinute cu semnătura şi parafa directorului de program.
- Seminariile, cursurile şi conferinţele la care a participat, cu avizul directorului de program.
- Participarea la studii clinice şi elaborarea de articole ştiinţifice, cu avizul directorului de program.

Art. 9. (1) Rezidentul are obligaţia sa parcurgă toate modulele de pregătire, în conformitate cu programa analitica şi baremul de activităţi practice prevăzute în curricula de specialitate, în ordinea specificata şi respectând numărul minim de activităţi prevăzute.
(2) Rezidentul în specialitatea de medicina de familie efectuează modulele de pregătire în conformitate cu programa analitica şi baremul de activităţi practice prevăzute în curricula de specialitate, în funcţie de capacitatea unităţilor sanitare publice acreditate, conform OMS nr. 1004/2005.
(3) După fiecare modul de pregătire, rezidentul are obligaţia sa informeze directorului său de program asupra etapei pregătirii.
(3) La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidentul va susţine un examen cu proba teoretica şi practica din tematica prevăzuta în baremul de activităţi. Prezentarea la examen este condiţionata de parcurgerea baremului curricular confirmata de responsabilul de rezidenţiat.
(4) Examenul de modul se considera promovat cu nota minima 7. ÃŽn cazul nepromovării examenului, rezidentul poate fi reevaluat de 2 ori într-un termen de maxim 6 luni.
(5) Neprezentarea sau nepromovarea examenelor de modul în cel mult două sesiuni atrage excluderea din rezidenţiat.
Art. 10. Rezidentul examinează pacienţii, aplica soluţii terapeutice sub stricta supraveghere a responsabilului, utilizând abilităţile dobândite, în conformitate cu nivelul sau de pregătire.
Art. 11. (1) Rezidenţii efectuează ture/gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate de asistenta medicala din unitatea sanitara în care isi desfăşoară activitatea.
(2) Rezidentul are dreptul de a efectua gărzi plătite începând cu al doilea semestru al anului III din programul de specializare pe baza selecţiei făcute de către directorul de program.
Art. 12. Rezidenţii au obligaţia sa utilizeze pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din unităţile sanitare de pregătire.
Art. 13. (1) Rezidenţii pot participa la cursuri naţionale sau internaţionale în specialitate, conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional şi internaţional după informarea prealabila a directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003.
(2) Modulele de pregătire efectuate, cu aprobarea sau cu avizul Ministerului Sănătăţii Publice, de rezidenţi în străinătate, în profilul în care sunt confirmaţi, se consideră module de rezidenţiat.
Art. 14. ÃŽn cazul în care curricula de rezidenţiat include sub forma de module, unul sau mai multe programe de studii complementare, rezidenţii efectuează aceste programe fără taxa.
Art. 15. Directorul de program şi responsabilul de rezidenţiat sunt abilitaţi sa urmărească şi activitatea de pregătire a medicilor , medicilor dentişti şi farmaciştilor specialişti / primari aflaţi în pregătire în a doua specialitate cu taxa, în condiţiile prevăzute pentru rezidenţi de prezentul ordin.
Art. 16. (1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar aprobă detaşarea rezidenţilor din centrul universitar de pregătire în alte centre universitare pentru următoarele motive:
a) probleme majore de sănătate care obliga pentru terapie, prezenta într-un alt centru universitar
b) probleme familiale sau locative, caz în care detaşarea nu poate depăşi o durata de pana la 20% din durata totală a programului de rezidenţiat
c) în scopul parcurgerii integrale a modulelor de pregătire în situaţia în care un centru universitar acreditat nu dispune în totalitate de condiţiile de dotare tehnico-materiala sau expertiza profesionala pentru anumite abilitaţi din curricula.
(2) ÃŽn scopul detaşării, indiferent de motiv, rezidentul prezintă acordul directorilor de program de rezidenţiat din centrul de pregătire în care a fost confirmat şi, respectiv, centrul în care urmează sa se detaşeze, avizul autorităţilor de sănătate publica judeţene implicate, precum şi avizul unităţii de încadrare, în cazul centrului universitar Bucureşti.
(3) Cu excepţia specialităţii medicina de familie, nu se aproba detaşări ale rezidenţilor în unităţi sanitare din afara centrelor universitare medicale acreditate pentru pregătirea în specialitatea respectivă.

Art. 17. (1) Schimbarea centrului universitar de pregătire se aproba de către ministrul sănătăţii în următoarele situaţii:
a) rezidenţi soţ - soţie aflaţi în centre diferite de pregătire;
b) probleme familale, locative sau de sănătate care nu pot fi rezolvate în limita a 20% din durata totală a programului de pregătire.
(2) ÃŽn vederea schimbării centrului de pregătire, rezidentul va prezenta avizele conducerii universităţilor de medicină şi farmacie din centrele implicate, avizul autorităţii de sănătate publica şi al unui director de program în specialitatea în care este confirmat, din centrul universitar în care urmează sa se transfere.
(3) ÃŽntreruperea programului de rezidenţiat se aproba de către ministrul sănătăţii pentru motive justificate (concediu de boala, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la doi ani şi altele, potrivit legii) şi atrage prelungirea rezidenţiatului cu durata de timp corespunzătoare.
(4) ÃŽntreruperea nejustificată a rezidenţiatului pe o perioadă mai mare de 6 luni atrage măsura încetării calităţii de rezident.

Art. 18. (1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar va pune la dispoziţia autorităţilor de sănătate publica judeţene programul de evidenta informatica a rezidenţilor privind modulele de pregătire şi unităţile sanitare acreditate, precum şi directorii de program de rezidenţiat din fiecare specialitate.
(2) Autorităţile de sănătate publica judeţene vor repartiza rezidenţii conform programului curricular, în unităţile sanitare acreditate, cu acordul directorilor de program şi în limita locurilor disponibile stabilite conform prevederilor art.6 alin.(1).
(3) Autorităţile de sănătate publica judeţene vor transmite lunar Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar sau la cererea acestuia, situaţia distribuţiei rezidenţilor din unităţile sanitare acreditate sa-i instruiască, aflate în subordinea acestora.
Art. 19. Carnetul de rezident, caietul de monitorizare a pregătirii şi curricula de pregătire în specialitate se tipăresc de către Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi se distribuie contra cost rezidenţilor.
Art. 20 Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot închiria cu prioritate un loc de cazare în căminele universitare, spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare sau clinice acreditate din centrul unde au fost repartizaţi sau detaşaţi, cu respectarea prevederilor legale.

Evaluarea finală a pregătirii şi obţinerea certificatului de medic specialist

Art. 21 (1) Evaluarea finala a pregătirii prin rezidenţiat are loc sub forma examenului de medic, medic dentist sau farmacist specialist organizat de către Ministerului Sănătăţii Publice în două sesiuni pe an, sub coordonarea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
(2) ÃŽn vederea aplicării prevederilor alin. (1), pentru fiecare domeniu de specializare prin rezidenţiat se înfiinţează o comisie naţionala alcătuita din toţi directorii programelor de rezidenţiat în specialitatea respectiva.
(3) Pentru fiecare sesiune de examen de medic, medic dentist sau farmacist specialist se desemnează o comisie centrala de examinare în specialitate aleasă prin rotaţie din comisia naţională, din mai multe centre universitare cu un preşedinte, 4 membrii şi un secretar. Directorii de program pot propune pentru funcţia de membru în comisia centrală de examinare şi responsabili de rezidenţiat. ÃŽn cazul specialităţilor care au în curriculum sub formă de module, programe de studii complementare, comisia naţionala va avea în componenta sa responsabilul naţional al programului respectiv în vederea testarii abilităţilor deprinse şi care fac parte din competenţa profesională standard a specialistului.
(4) Comisia centrala elaborează subiectele probei scrise şi baremul de corectura, din tematica curriculară a specialităţii.
Art. 22.(1) Pentru fiecare centru de examinare se numeşte cate o comisie locala de examinare la fiecare 15 candidaţi.
(2) Fiecare comisie locala este formata dintr-un preşedinte, director de program de rezidenţiat, 4 membri şi un secretar.
(3) Candidaţii vor fi repartizaţi la comisiile locale, luând în considerare capacităţile tehnico-materiale şi clinice de examinare, proximitatea geografica precum şi numărul total al solicitărilor candidaţilor.
(4) Comisia centrala şi comisiile locale se numesc prin ordin al ministrului Sănătăţii publice, la propunerea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar. Probele examenului de specialist se desfăşoară conform normelor metodologice elaborate de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi aprobate de ministrul Sănătăţii publice.
Examenul va avea următoarele probe:
a. Proba scrisa cu subiecte unice la nivel naţional
- Test care sa acopere cel puţin 60% din subiectele programei analitice, cu durata probei de 4 ore.
b. Probe clinice/practice.
Candidatul va fi confirmat medic specialist daca promovează cu minim nota 7 fiecare probă din cadrul examenului. Candidatul se poate prezenta la examenul de specialist în sesiunile organizate de Ministerul Sănătăţii Publice în decurs de 2 ani de la încheierea pregătirii de rezidenţiat.


Anexa 2

Centrele Universitare si Unităţile Sanitare acreditate să desfăşoare pregătire de specialitate prin rezidenţiat
Centru Univ Unitati Sanitare acreditate
Arad Spital Clinic Judetean de Urgenta Arad
Spital Clinic Municipal Arad
Spital Clinic Obstetrica –Ginecologie “Dr.Salvador Vuia” Arad
Bucuresti Inst. Boli Cardiovasculare “Prof.dr.C.C.Iliescu” Bucuresti
Inst. Boli Cerebrovasculare “Prof.dr.Vlad Voiculescu” Bucuresti
Inst. Boli Infectioase Prof.Dr. “Matei Bals” Bucuresti
Inst. Cl. Fundeni Bucuresti
Inst. Endocrinologie C.I.Parhon Bucuresti
Inst.Igiena si Sanatate Publica Bucuresti
Inst.Nat.Gerontologie si Geriatrie Ana Aslan Bucuresti
Inst.Nat.Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti
Inst. pentru Ocrotirea Mamei si
Copilului “Prof.Dr.AlfredRusescu” Bucuresti
Inst.Pneumologie “ Prof.Dr.M.Nasta” Bucuresti
Inst. Victor Babes Bucuresti
Sp.Cl Sf.Maria Bucuresti
Sp.Cl. Obstetrica-Ginecologie Prof.dr. Panait Sarbu Bucuresti
Sp.Cl.Caritas” Acad.N.Cajal” Bucuresti
Sp.Cl.Colentina Bucuresti
Sp.Cl.Coltea Bucuresti
Sp.Cl. de Copii Dr.Victor Gomoiu Bucuresti
Sp.Cl.Dermato-Venerologie Prof.dr.Scarlat Longhin Bucuresti
Sp.Cl.Gerota
Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central "Dr. Carol Davila"
Sp.Cl.N.Malaxa
Sp.Cl.Prof.Th.Burghele
Sp.Cl. de Urgenta Sf.Ioan
Sp.Cl.Urgenta Bagdasar-Arseni Bucuresti
Sp.Cl.Urgenta pentru Copii Gr.Alexandrescu Bucuresti
Sp.Cl.Urgenta Sf.Pantelimon
Sp.Jud.Ilfov Sf.Imp. Constantin si Elena
Sp.Univ.Urgenta Bucuresti
Sp.Univ.Urgenta Elias
Oradea Spital Clinic Judetean Oradea
Spitalul Clinic de Neurologie si Psih. Oradea
Spitalul Clinic de Recuperare Medicala “ Baile Felix”
Spitalul de Pneumoftiziologie Oradea
Spitalul de Boli Infectioase Oradea
Spitalul Cl. de Copii”Dr.Gavril Curteanu” Oradea
Spitalul de Obstetrica-Ginecologire Oradea
Spit. Boli Infectioase Brasov
Brasov Spit.Clinic de Copii Brasov
Spit. Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Dr.I.Sbarcea" Brasov
Spit. Clinic Judetean se Urgenta Brasov
Spit. de Psihiatrie si Neurologie Brasov
Cluj Centrul Clinic Universitar de Diagnostic si Tratament
Institutul de urologie si transplant
Institutul Inimii "N.Stancioiu"
Institutul Oncologic “Prof.Dr.Ion Chiricuta"
Spitalul CFR
Spitalul clinic de Urgenta “ Prof.Dr.Octavian Fodor”
Spitalul clinic de boli infectioase Cluj
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "L Danielo" Cluj
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj
Spitalul Clinic Municipal Cluj
Craiova Institutul de Medicina legala
Spital Clinic Boli infectioase si Pneumoftiziologie "Victor Babes''
Spital Clinic Cai Ferate
Spital Clinic Judetean de Urgenta
Spital Clinic Militar de Urgenta "Stefan Odobleja"
Spital Clinic de Neuropsihiatrie
Spital Clinic Municipal Filantropia
Constanta Sp. Clinic Judetean de Urgenta Constanta
Sp. Pneumo Palazu Mare Constanta
Sp.Clinic de Boli Inf. Constanta
Sp.Clinic Univ.CFR Consanta
Iasi Ambulator de Stomatologie infantila Iasi
Policlinica Municipala nr.1 Iasi
Spit. Cl. C.I.Parhon Iasi
Centrul de Cardiologie Iasi
Spit. Cl.Obstetrica Ginecologie Cuza Voda Iasi
Spit. Cl.Obstetrica Ginecologie Elena Doamna Iasi
Spit.Cl. de Boli Infectioase “Sf.Paraschiva” Iasi
Spit.Cl. de Urgenta pentru Copii Sf.Maria Iasi
Spit.Cl.de Urgenta Sf.Treime Iasi
Spit. Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon Iasi
Spit. Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Spit. Clinic de Psihiatrie “Socola”
Spital Cl. de Boli Infectioase
Spital Clinic CFR
Spital Clinic de Recuperare
Sibiu Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu
Spitalul Clinic Judeţean Sibiu
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
Spitalul de Psihiatrie "Gh. Preda" Sibiu
Tg. Mures Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Institutul de Medicină Legală
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Tîrgu-Mureş
Timisoara Institutul de Boli Cardiovasculare
Institutul de Igienă
Sp. Cl. de Obstetrică-Ginecologie Dr.Dumitru Popescu Odobescu
Spitalul Clinic de Urgenta Pentru Copii Louis Ţurcanu Pediatrie
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Spitalul Clinic Victor Babeş de Boli Infectioase Si Pneumoftiziologe
Spitalul Municipal Clinic de Urgenta
Spitalul Universitar C.F.R.

in cele atasate toate detaliile despe fiecare specialitate in parte.
totul se gaseste si la http://www.ms.ro/left.asp?aaa=73

pt ca am vazut ca Medicina de Urgenta lipseste...ei bine pt rezidentii in aceasta specialitate sunt cele mai multe informatii si ar fi pacat sa platiti brosurica de la CNPDS... pt ca mai jos aveti totul de la A la Z din proaspatul ordin aprobat de MS
Spor la citit
ORDIN
Privind efectuarea rezidenţiatului in medicina de urgenta
Ministrul Sanatatii Publice, Eugen Nicolaescu si
Ministrul Educatiei si Cercetarii, Mihail Hardau ;
Avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr.862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice ; Vazand dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.899/ 2002, privind organizarea învăţământului postuniversitar medical şi farmaceutic uman. Apreciind asupra referatului de aprobare nr……../………al Directiei Generale Asistenta Medicala, Structuri Sanitare si Salarizare Emit prezentul


O R D I N

Capitolul I
Dispozitii Generale
Art. 1 Se aproba structura programului de rezidentiat in medicina de urgenta cu o durata totala de 5 ani, avand ca stagii de baza medicina de urgenta si anestezia terapia intensiva iar ca stagii complementare cardiologia, toxicologia, medicina generala, chirurgia generala, chirurgia plastica, chirurgia toracica, medicina interna, ortopedia, neurologia / neurochirurgia, pediatria, nou-nascutii si stagiul in cadrul dispeceratului de urgenta, in conformitate cu programul din anexa I precum si programa analitica din anexa II, care fac parte integranta din prezentul ordin..
Art. 2 Rezidentiatul in medicina de urgenta va avea o durata de 60 de luni incluzând perioadele de concediu legal anual.
Art. 3 La sfarsitul celor 60 de luni candidatul are dreptul sa se prezinte la examenul final in vederea obtinerii titlului de medic specialist in medicina de urgenta.



Art. 4 Cele 60 de luni vor fi repartizate in conformitate cu programul din anexa I al acestui ordin dupa cum urmeaza :
 Anestezie 11 luni
 Terapie Intensiva 6 luni
 Medicina de Urgenta in Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare 20 luni
 Cardiologie 10 saptamani
 Toxicologie 2 luni
 Medicina Generala 2 saptamani
 Chirurgie Generala / toracica / plastica 3 luni
 Medicina Interna 2 luni
 Ortopedie 2 luni
 Neurologie 1 luna
 Neurochirurgie 1 luna
 Obstetrica Ginecologie 2 luni
 Pediatrie 2 luni
 Nou-nascuti 2 luni
 Dispecerat de coordonare urgente 1 luna
 Perioada electiva la alegerea rezidentului, in consultare cu directorul programului de rezidentiat si responsabilul de rezidentiat - 2 luni.
Art. 5 Admiterea in rezidentiatul de medicina de urgenta se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 6. Reorientarea rezidentului de medicina de urgenta catre un alt program de rezidentiat se face doar cu aprobarea ministrului sanatatii publice, la propunerea directorului de program, catre rezidentiatul de medicina de familie sau sanatate publica.
Art. 7. Motivele reorientarii catre sanatate publica sau medicina de familie, care pot fi invocate si aprobate fara repetarea procedurii de admitere la rezidentiat sunt :
 Rezidentul nu este compatibil / compatibila cu pregatirea in domeniul specialitatii de medicina de urgenta si este de acord cu reorientarea in urma recomandarii directorului de program.
 Rezidentul sufera de o afectiune medicala care face imposibila pregatirea adecvata in domeniul medicinii de urgenta si / sau practicarea acestei specialităţi in urma absolvirii rezidentiatului.
 Rezidentul solicita acest lucru din motive personale obiective si bine intemeiate pe care le poate dovedi prin documente si alte modalitati.
Art. 8. Reorientarea catre alte programe de rezidentiat decat medicina de familie si sanatatea publica se va face numai printr-o nouă promovare a examenului de admitere în rezidenţiat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 9. In cazul reorientarii rezidentului catre alta specialitate, stagiile comune efectuate vor fi recunoscute
Capitolul II
Centrele in care se desfasoara programele de rezidentiat
Art. 10. Activitatea de pregatire a rezidentilor intr-un spital va fi numita « program de rezidentiat ». In afara centrului Bucuresti, care poate avea mai multe programe de rezidentiat in medicina de urgenta, fiecare centru universitar va avea un singur program de rezidentiat in derulare printr-un spital acreditat in acest sens.
Art. 11. Fiecare program de rezidentiat va avea un director de program care raspunde de buna desfasurare a programului.
Art. 12. Directorul de program va avea sub coordonarea sa cel putin un responsabil de formare la fiecare 4 rezidenti.
Art. 13. Numarul responsabililor de formare in rezidentiatul de medicina de urgenta dintr-un spital va fi corelat cu numarul total al rezidentilor in specialitatea respectiva din spitalul respectiv.
Art. 14. Un responsabil de formare poate avea rezidenti in diferite etape de formare.
Art. 15. Centrele universitare si spitalele abilitate sa deruleze programele de rezidentiat in medicina de urgenta la momentul publicarii acestui act sunt prevazute in anexa III al prezentului ordin.
Art. 16. Centrele universitare si spitalele care doresc sa deruleze programe de rezidentiat in medicina de urgenta vor solicita aprobarea si acreditarea din partea Ministerului Sanatatii si a Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 17. Centrele universitare si spitalele acreditate sa deruleze programele de rezidentiat in medicina de urgenta pot incheia contracte si protocoale de colaborare intre ele sau cu alte spitale si / sau clinici in vederea asigurarii unei formari complete a rezidentilor.
Art. 18. Centrele universitare si spitalele care au rezidenti in medicina de urgenta si nu se regasesc in anexa III al acestui ordin vor solicita in cel mult 45 de zile de la publicarea acestui ordin aprobarea si acreditarea lor cu conditia indeplinirii prevederilor anexei IV al acestui ordin. In cazul in care nu pot fi acreditate, se vor lua masurile necesare in vederea repartizarii rezidentilor la alte spitale acreditate.
Art. 19. Acreditarea se va face de o comisie formata din 3 directori de programe de rezidentiat, 2 responsabili de formare, un reprezentant al Directiei de Resurse Umane din cadrul Ministrul Snatatii Publice, un reprezentant al Centrului National de Perfectionare in Domeniul Sanitar si un reprezentant al Directiei de Invatamant Superior din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 20 Comisia de acreditare se constituie printr-un ordin comun al Ministrului Sanatatii Publice si Ministrului Educatiei si Cercetarii iar membrii ei nu pot fi din centrul care urmeaza a fi acreditat.
Art. 21 Presedintele comisiei va fi unul din directorii programelor de rezidentiat care fac parte din comisie.
Art. 22. Costurile de deplasare si cazare ale comisiei de acreditare vor fi suportate de centrul solicitant, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 23. Directorii de programe si responsabilii de formare in rezidentiat din fiecare centru sunt numiti in anexa V a prezentului ordin.
Art. 24 Un centru universitar acreditat poate sa ceara aprobarea Ministerului Sanatatii Publice si a Ministerului Educatiei si Cercetarii in vederea numirii unor noi responsabili de formare si directori de programe in urmatoarele situatii :
• Daca centrul respectiv urmeaza sa deschida un nou program de rezidentiat.
• Daca este necesar un numar mai mare de responsabili de rezidentiat impus de numarul rezidetilor din centrul respectiv si capacitatea de pregatire a centrului.
• Daca unele functii de responsabil de rezidentiat sunt sau urmeaza sa devina vacante.
• Daca se considera necesara numirea unor noi responsabili de rezidentiat care sa inlocuiasca actualii responsabili din motive obiective si bine intemeiate.
• Daca functia de director de program de rezidentiat nu este ocupata.
• Daca functia de director de rezidentiat este sau va deveni vacanta.
• Daca se considera necesara numirea unui nou director de rezidentiat in locul celui prezent din motive obiective si bine intemeiate.
Art. 25 Aprobarea ocuparii functiilor de responsabili de rezidentiat sau directori de program de rezidentiat de catre candidatii se face in urma absolvirii unui curs de formare in acest domeniu si pe baza unui concurs de ocupare a functiilor format dintr-o evaluare pratica in domeniul medicinei de urgenta, o proba didactica si a unui interviu. Comisia de evaluare va fi formata din persoane care sint deja, sau au ocupat o functie de director de program de rezidentiat in medicina de urgenta.
Art. 26. Un spital poate coordona un program de rezidentiat daca indeplineste conditiile din anexa IV.
Art. 27 Acreditarea unui spital in vederea derularii unui program de rezidentiat se face de catre o comisie mixta din partea Ministerului Sanatatii Publice si a Ministerului Educatiei si Cercetarii pe baza criteriilor din anexa IV.
Art. 28. Comisia mixta de acreditare nu va include persoane care lucreaza in cadrul centrului care urmeaza a fi acreditat sau re-acreditat.
Art. 29. Comisia mixta de acreditare / re-acreditare a programelor de rezidentiat in medicina de urgenta va fi numita printr-un ordin comun al Ministrului Sanatatii Publice si Ministrului Educatiei si Cercetarii in conformitate cu prevederile din anexa VI al prezentului ordin.
Art. 30 Programele de rezidentiat se re-acrediteaza din 5 in 5 ani pe baza unei analize a activitatii si rezultatelor obtinute de catre comisia de acreditare a programelor de rezidentiat.

Capitolul III
Directorii de programe de rezidentiat
Art. 31. Directorul programului de rezidentiat in medicina de urgenta va indeplini urmatoarele conditii :
- Medic primar medicina de urgenta cu specialitatea obtinuta prin rezidentiat sau medic primar anestezie terapie intensiva (ATI) cu loc de munca in cadrul unitatii de primire a urgentelor (UPU) de cel putin 5 ani si cu experienta de predare in acest domeniu.
- Sa efectueze regulat garzi / ture in cadrul unei unitati de primiri urgente (UPU) .
- In centrele universitare, altele decat Bucuresti, unde exista disciplina de medicina de urgenta, va raspunde de rezidentiatul de medicina de urgenta un cadru didactic care indeplineste conditiile mentionate la alin. 1 si 2. In lipsa unui cadru didactic care indeplineste criteriile din alin. 1 si 2, va fi numit un medic primar care indeplineste conditiile fara a fi cadru didactic.
- La nivelul centrului universitar Bucuresti, directorii de programe de rezidentiat din spitalele mentionate in anexa I al acestui ordin vor indeplini criteriile din alin. 1 si 2 al acestui articol fara sa fie in mod obligatoriu cadre didactice.
Art. 32. Directorul programului de rezidentiat are urmatoarele atributii :
- Coordonarea desfasurarii programului de rezidentiat in centrul in care se afla.
- Coordonarea activitatii responsabililor de formare in rezidentiat din centrul respectiv.
- Urmarirea activitatii rezidentilor si a evolutiei acestora.
- Urmarirea modului de desfasurare a stagiilor si rezolvarea problemelor si a litigiilor daca acestea exista.
- Atragerea de fonduri si de proiecte de cercetare si de schimb de experienta pentru rezidenti in domeniul medicinei de urgenta.
- Propunerea catre Ministerul Sanatatii Publice de re-orientare a rezidentilor care nu evolueaza conform asteptarilor spre specialitatea medicina de familie sau sanatate publica.
- Autorizarea rezidentilor in vederea efectuarii garzilor platite in cadrul unitatilor sanitare de urgenta.
- Modificarea justificata a planului de stagii pentru rezidentii cu probleme de pregatire si care necesita o formare mai intensa intr-un anumit domeniu. In asemenea conditii, directorul programului de rezidentiat nu va modifica structura prin eliminarea totala a unor stagii in favoarea altora ci doar prin reducerea a cel mult 30% din durata unui stagiu in favoarea altui stagiu, acest drept fiind exercitat doar in situatii speciale.
Art. 33. Directorii programelor de rezidentiat vor primi o indemnizatie de 25% din salariul de baza de la institutia la care se afla incadrat cu contract de munca in conformitate cu prevederilor legale in vigoare si a actelor normative care reglementeaza, sau vor reglementa, aceasta prevedere.
Art. 34. Directorii de rezidentiat numiti in anexa II al acestui ordin vor parcurge un program de pregatire intensiv organizat de Ministerul Sanatatii Publice sub coordonarea Centrului National de Perfectionare in Domeniul Sanitar.
Art. 35. Pregatirea continua a directorilor de rezidentiat va fi efectuata in baza unui program stabilit de Ministerul Sanatatii Publice.
Art. 36. Pregatirea in viitor a unor noi directori de programe de rezidentiat se va face in aceleasi conditii de pregatire ca si cele parcurse de persoanele numite prin acest ordin.

Capitolul IV.
Responsabilii de formare in rezidentiatul de medicina de urgenta
Art. 37 Responsabilul de formare in rezidentiatul de medicina de urgenta va indeplini urmatoarele conditii:
- Medic specialist sau primar medicina de urgenta cu specialitatea obtinuta prin rezidentiat sau medic primar ATI cu loc de munca stabil in cadrul unitatii de primire a urgentelor de cel putin 5 ani si cu experienta de predare in acest domeniu.
- In cazul cadrelor didactice, unde exista disciplina de medicina de urgenta, de formarea rezidentilor in medicina de urgenta vor raspunde cadrele didactice care indeplinesc conditiile mentionate la punctul 1.
- Sa efectueze regulat garzi / ture in cadrul unitatii de primiri urgente în care rezidentii îşi desfăşoară pregătirea şi efectuează gărzi/ture.
Art. 38. Responsabilul de formare in rezidentiat are urmatoarele atributii :
1. Urmarirea activitatii fiecarui rezident in medicina de urgenta din cadrul centrului respectiv pe tot parcursul rezidentiatului, inclusiv a rezidentilor detasati in alte centre.
2. Facilitarea executarii stagiilor si a pregatirii in diferite sectii ale spitalului sau spitalelor in care rezidentii din centrul respectiv isi efectueaza stagiile.
3. Stabilirea sectiilor si a clinicilor in care se vor desfasura stagiile.
4. Monitorizarea modului de efectuare a stagiilor si garzilor / turelor in diferite sectii si indrumarea rezidentului pe durata stagiilor in vederea dobandirii cunostintelor si a abilitatilor practice asteptate la finalizarea fiecarui stagiu.
5. Colaborarea cu sefii sectiilor sau cu medicii desemnati din sectiile in care rezidentii de medicina de urgenta isi efectueaza stagiile in vederea crearii unor conditii optime rezidentilor pe durata stagiului respectiv.
6. Organizarea de seminarii si discutii periodice, cel putin 4 ore / saptamana cu rezidentii pe teme specifice din programa analitica si pentru prezentarea de cazuri, articole si actualitati in domeniu.
7. Organizarea cursurilor de pregatire a rezidentilor.
8. Cercetarea literaturii si punerea la dispozitia rezidentilor a articolelor si materialelor considerate de interes in domeniul medicinii de urgenta in vederea discutarii acestora.
9. Analizarea evolutiei fiecarui rezident si discutarea problemelor cu fiecare rezident in parte daca este necesar.
10. Evaluarea periodica cel putin o data / semestru, teoretica si practica, a rezidentilor.
11. Participarea la evaluarea rezidentului la fiecare final de stagiu.
Art. 39 Responsabilii de formare vor primi o indemnizatie de 20% din salariul de baza de la institutia la care se afla incadrati cu carte de munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si a actelor normative care reglementeaza, sau vor reglementa, aceasta prevedere .
Art. 40. Medicii care raspund de rezidenti pe durata stagiilor in diferite sectii vor beneficia de indemnizatii similare cu cele ale medicilor formatori pe durata stagiului, in conformitate cu prevederile legale.
Art. 41. Responsabilii de formare in rezidentiatul de medicina de urgenta numiti in anexa IV vor parcurge un program de pregatire intensiv, organizat de Ministerul Sanatatii Publice.
Art. 42. Pregatirea continua a reponsabililor de formare va fi efectuata in baza unui program stabilit de Ministerul Snatatii Publice.
Art. 43. Pregatirea in viitor a unor noi responsabili se va face in acelasi conditii de pregatire ca si cele ale persoanelor numite prin acest ordin.

Capitolul V.
Detasarea rezidentilor
Art. 44. Detasarea rezidentilor la alte centre se face in urmatoarele conditii, doar cu acordul directorului programului de rezidentiat din centrul respectiv si cu avizul responsabilului de formare in rezidentiat la care este repartizat rezidentul :
- Detasarea se efectueaza doar la un centru unde pregatirea rezidentilor se face in conditii cel putin egale cu centrul in care se afla rezidentul.
- Anumite stagii nu pot fi efectuate in centrul in care se afla rezidentul fiind necesara detasarea acestuia la un alt centru pe durata unui stagiu.
- Detasarea la cererea rezidentului cu conditia ca durata maxima de detasare sa nu depaseasca 20% din totalul perioadei de rezidentiat.
- Detasarea nu poate fi efectuata in cursul ultimilor 3 ani ai rezidentiatului.
- Detasarea in timpul stagiilor de anestezie terapie intensiva (ATI) si de medicina de urgenta in cadrul unitatilor de primire a urgentelor (UPU) poate fi efectuata doar in cazul in care centrul la care se solicita detasarea are UPU in care se efectueaza activitate de pregatire a rezidentilor si unde exista un director de program si repsonsabil de formare in rezidentiat.
- Pe durata detasarii unui rezident, responsabilul de formare in rezidentiat din centrul din care este detasat va monitoriza activitatea acestuia in centrul in care se afla obtinand rapoarte si informatii scrise si / sau telefonice despre evolutia rezidentului de la indrumatorul din sectia in care se afla acesta.
- In cazul detasarii unui rezident catre un alt centru universitar in vederea completarii unui stagiu care nu exista in centrul in care este repartizat rezidentul, cazarea acestuia va fi asigurata in caminele studentesti din centrul la care este detasat pe baza unor protocoale de colaborare intre centrele universitare care deruleaza programele de rezidentiat.


Capitolul VI.
Obligatiile, responsabilitatile si drepturile rezidentilor in medicina de urgenta
Art. 45. Rezidentii au obligatia sa consemneze intr-un carnet de stagiu urmatoarele aspecte :
- Stagiile efectuate si perioada in care au fost efectuate cu semnatura si parafa indrumatorului stagiului.
- Evaluarile periodice si rezultatele obtinute cu semnatura si parafa responsabilului de rezidentiat.
- Data efectuarii fiecarei garzi sau ture in cadrul unitatii de primire a urgentelor (UPU) sau unitatea mobila de reanimare semnata si parafata de medicul sef de garda din ziua respectiva.
- Manevrele efectuate pe durata garzilor / turelor si a stagiilor (Intubatii, drenaj toracic, inductie anestezica …etc.)
- Detasarile, perioada acestora si stagiile urmate pe durata detasarii.
-Seminariile, cursurile si conferintele la care a participat rezidentul.
Art. 46. Rezidentii vor efectua garzile / turele pe tot parcursul pregatirii lor in cadrul Unitatii de Primire Urgente si in cadrul Unitatii Mobile de Reanimare cu conditia ca garzile de pe Unitatea Mobila de Reanimare sa nu depaseasca 20% din totalul garzilor / turelor si sa nu fie mai putin de 10% din totalul acestora.
Art. 47. Totalul minim de garzi / ture de 10-12 ore efectuate de un rezident pe parcursul celor 5 ani nu va fi sub 500.
Art. 48. 10% din totalul garzilor / turelor pot fi efectuate in sectiile de Anestezie si Terapie Intensiva.
Art. 49. Plata rezidentilor in medicina de urgenta se face incluzand sporurile corespunzatoare normelor legale in vigoare pentru activitatea in cadrul unitatilor de primiri urgente.
Art. 50. In peroada efectuarii stagiului de medicina de urgenta in cadrul unitatilor de primire a urgentelor, rezidentul va lucra in ture sau garzi fiind obligatorie efectuarea a cel putin 48 de ore / saptamana.
Art. 51.Rezidentul poate dobandi unele abilitati practice pe parcursul rezidentiatului inainte ca el sau ea sa ajunga la anul unde se specifica obligativitatea dobandirii acestor abilitati practice. Recomandarile din programa anexata inseamna ca rezidentul nu poate trece de faza respectiva de pregatire fara sa cunoasca deja aspectele stipulate in programa din anul respectiv fie prin practica curenta fie prin instruire pe simulatoare si prin exercitii.
Art. 52. Rezidentul are dreptul sa consulte pacientii si sa ia deciziile in conformitate cu nivelul sau de pregatire si cu regulamentele din cadrul sectiei sau a spitalului in care isi efectueaza stagiul de pregatire.
Art. 53. Rezidentul are dreptul de a efectua garzi platite in cadrul unitatilor de primire a urgentelor si in cadrul serviciilor de urgenta prespitaliceasca incepand cu al doilea semestru al anului III din programul de rezidentiat cu conditia obtinerii aprobarii directorului programului de rezidentiat.
Art. 54. In cazul efectuarii garzilor platite rezidentul raspunde de actele si deciziile sale in conformitate cu prevederile legale in vigoare si are obligatia de a respecta protocoalele si procedurile prestabilite in unitatea in care isi desfasoara garzile precum si indicatiile responsabilului de formare si/sau a directorului de program.
Art. 55 Rezidentul este considerat responsabil pentru actele lui si deciziile lui in cazul in care sunt executate fara consultarea indrumatorului sau a unui medic specialist in domeniu sau in cazul in care nu sunt in conformitate cu procedurile si protocoalele nationale si/sau internationale sau ale unitatii in care isi desfasoara activitatea.
Art. 56. Rezidentul va efectua concediile in perioadele stagiilor de baza si nu in perioadele stagiilor complementare.
Art. 57. Rezidentii au dreptul la acces neconditionat la bibliotecile universitare si ale spitalelor in care efectueaza stagiile de rezidentiat.
Art. 58. Rezidentii au dreptul la acces gratuit si neconditionat la internet pentru accesarea siturilor de profil medical si de cercetare.
Art. 59. Rezidentii au dreptul la participare la conferinte si congrese, in domeniul medicinei de urgenta si dezastre, organizate pe plan national si international, iar plecarea la asemenea manifestari se considera parte din pregatirea de baza a rezidentului indiferent de stagiul in care se afla.

Capitolul VII
Implementarea programului de rezidentiat prevazut in acest ordin
Art. 60. Implementarea prevederilor acestui ordin va fi realizata cel tarziu la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial partea I-a.
Art. 61. Rezidentii de anul I care au inceput pregatirea in anul 2006 vor respecta prevederile acestui ordin iar directorii de programme vor adapta stagiile incepute deja la prevederile acestui ordin.
Art. 62. Rezidentii din anul IV si V vor fi reorientati spre stagiile de baza (medicina de urgenta/UPU, anestezie si terapie intensiva) si spre efectuarea numarului cel mai mare posibil de garzi in cadrul UPU si eventual a sectiilor de terapie intensiva intrerupand orice alte stagii pe care le efectueaza la momentul actual.
Art. 63. Rezidentii din anul II si III vor fi reorientati spre stagiile de baza (medicina de urgenta/UPU, anestezie si terapie intensiva) si spre efectuarea numarului cel mai mare posibil de garzi readaptand durata stagiilor complementare neefectuate sau in curs de efectuare la acest scop, in limita posibilitatilor, in conformitate cu duratele prevazute in acest ordin..
Art. 64. Directorii de programe de rezidentiat vor avea dreptul de adaptare a duratelor stagiilor si a modului de desfasurare a rezidentiatului pentru rezidentii de anul I, II, III, IV si V, documentand modificarile in caietul de stagiu al fiecarui rezident aparte.
Art. 65. Incepand cu primul grup de rezidenti care va incepe pregatirea dupa publicarea acestui ordin, se vor respecta duratele stagiilor si modul de desfasurare al acestora in conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Capitolul VIII
Evaluarea finala si obtinerea specialitatii in medicina de urgenta
Art. 66 Se va infiinta comisia nationala de examinare in medicina de urgenta avand urmatoarea componenta :
12. Directorii programelor de rezidentiat
13. Responsabilii de formare din programele de rezidentiat.
Art. 67. Presedintele comisiei nationale va fi ales prin rotatie dintre directorii de programe de rezidentiat pentru fiecare sesiune de examen. Membrii subcomisiei de examinare in fiecare centru vor include examinatori din centrele in care se desfasoara programe de rezidentiat.
Art. 68 Presedintele comisiei nationale si a subcomisiilor vor indeplini conditiile prevazute la art. 26 din prezentul ordin.
Art. 69. Examenul de obtinere a specialitatii va fi organizat de comisia nationala de examinare in medicina de urgenta dupa cum urmeaza :
- Examenul va fi organizat de o comisie nationala unica.
- Pentru fiecare centru de examinare se numeste o subcomisie de examinare sau mai multe, in conformitate cu numarul candidatilor.
- Fiecare subcomisie de examinare este formata dintr-un presedinte, un secretar si 6 membrii, presedintele fiind in mod obligatoriu director de program de rezidentiat.
- Comisia nationala va repartiza candidatii la centrele de examinare si la subcomisiile de examinare in cazul in care exista mai multe subcomisii intr-un centru, luand in considerare zona geografica, numarul total al subcomisiilor precum si numarul total al candidatilor.
- Examenul poate fi sustinut intr-unul din doua centre, Bucuresti (Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti) si Targu Mures (Spitalul Clinic de Urgenta Targu Mures).
- Examenul va avea urmatoarele probe :
a. Proba scrisa
- 200 intrebari cu multiple raspunsuri sau cu raspunsuri scurte care sa acopere cel putin 60% din subiectele programei analitice. Durata probei este de 4 ore.
- Trecerea acestei probe se face prin obtinerea punctajului minim de 70%.
b. Proba orala
- Se realizeaza prin alcatuirea a trei comisii separate, fiecare dintre ele fiind alcatuita din 2 examinatori care au dreptul la examinarea rezidentului timp de 20 minute / comisie.
- Comisiile vor discuta cu candidatul diferite aspecte clinice in medicina de urgenta inclusiv interpretarea de examinari paraclinice (EKG, gaze arteriale, radiografii, CT …etc)
- Comisiile vor asigura ca fiecare dintre ele sa se concentreze pe anumite tipuri de patologii si situatii clinice astfel incat rezidentul sa fie evaluat in mai multe domenii (ex. pediatrie, toxicologie, trauma, cardiologie, organizare…etc.)
- Rezultatele sint exprimate in puncte de evaluare iar rezidentul este declarat admis la fiecare din comisii daca obtine 70% din totalul punctelor. Nepromovarea evaluarii la una din comisii atrage dupa sine nepromovarea probei orale.
- Presedintele comisiei de examinare poate sa se alature oricarei comisii de examinare orala devenind membru al comisiei respective.
c. Proba practica
- Proba practica se efectueaza pe echipamente de simulare unde candidatul este evaluat in efectuarea diferitelor manevre si in modul de abordare a unor situatii clinice medicale la adult sau copil, inclusiv in cazurile de trauma.
- Candidatul va fi declarat admis de comisie pe baza unui punctaj in cazul in care candidatul va obtine minimum 70%.
d. Proba clinica
- Se efectueaza in cadrul UPU unde candidatului i se repartizeaza un caz pe care urmeaza sa-l prezinte in fata unei comisii de cel putin 3 examinatori. In urma prezentarii comisia va discuta cazul cu candidatul atingand toate aspectele pe care le considera relevante in evaluarea cunostintelor candidatului.
- Candidatul va fi declarat admis de comisie pe baza unui punctaj in cazul in care candidatul va obtine minimum 70%.
Candidatul va fi considerat medic specialist in medicina de urgenta doar daca trece toate probele din cadrul examenului. In caz contrar candidatul va fi reexaminat cel devreme la 3 luni de la nepromovarea examenului. Candidatul are dreptul sa fie reexaminat de 4 ori intr-un interval de 3 ani de la incheierea stagiilor de rezidentiat. In aceasta perioada candidatul poate fi angajat ca rezident de ultimul an intr-o unitate de primire a urgentelor.
In cazul in care candidatul nu este admis dupa 5 incercari de promovare (examenul initial si 4 reexaminari) acesta nu va putea practica medicina de urgenta ca medic specialist. Candidatul va avea dreptul la una din urmatoarele solutii :
- Sa lucreze in unitatile de urgenta ca medic fara specialitate, fara a i se acorda dreptul de a ocupa pozitia de sef de garda sau de a accede la functii de conducere in cadrul unitatii respective.
- Sa se orienteze spre o alta specialitate, lucru ce poate fi efectuat inaintea de a epuiza toate cele 4 sanse de reexaminare la cererea candidatului. In acest caz candidatul va beneficia de recunoasterea stagiilor efectuate in cursul rezidentiatului in medicina de urgenta, comune cu stagiile din specialitatea spre care se reorienteaza.

Art.62. Indemnizatiile de conducere prevazute la art.29 si art. 35 se vor acorda incepand cu data de 1 ianuarie 2007 in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art.63. Anexele I – V fac parte integranta din prezentul ordin.
Anexa I
PROGRAMUL DE REZIDENTIAT IN MEDICINA DE URGENTA
PERIOADA DE REZIDENTIAT DE 5 ANI
Anul I
Luna I (Obligatoriu la inceputul stagiului, program de 8 ore / zi timp de o saptamana dupa care in ture de 10-12 ore cu un numar minim de 5 ture / sapt.)
- Unitatea de Primire Urgente
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Acomodare
o Cunoasterea modului de functionare
o Cunoasterea echipamentelor si materialelor utilizate in UPU
o Cunoasterea documentatiei utilizate si modul corect de completare
3 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Stagiu Anestezie adulti
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Principiile si materialele de management ai cailor respiratorii.
o Materialele si tehnica intubatiei.
o Accesul IV periferic si central.
o Medicatia utilizata in sedare si inductie anestetica.
o Medicatia utilizata in mentinerea anesteziei.
o Ventilatia controlata.
o Prinicipiile de monitorizare a pacientului anesteziat.
o Participarea la cel putin 40 de anestezii generale
o Efectuarea a cel putin 20 intubatii sub supraveghere.
2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Stagiu Terapie Intensiva adulti
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Principiile de monitorizare si urmarire clinica si paraclinica a pacientului critic ventilat.
o Tehnicile de monitorizare invaziva.
o Gazele arteriale, recoltare si interpretare.
o Principiile de echilibrare hidroelectrolitica.
o Tehnicile de ingrijire de baza a pacientului comatos.
o Ventilatia mecanica in terapia intensiva, aparatura si modalitati de ventilatie.
o Urmarirea completa a cel putin 2 pacienti critici traumatizati si a cel putin 6 pacienti critici cu alte afectiuni pe durata stagiului.
6 saptamani (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Stagiu Terapie Intensiva Coronarieni
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Principiile de monitorizare si urmarire a pacientului cardiac.
o Infarctul miocardic acut si complicatiile acestuia.
o Abordarea pacientului cu IMA.
o Abordarea pacientului cu insuficienta cardiaca stanga.
o Principiile, indicatiile si contraindicatiile trombolizei.
o Principiile, indicatiile si contraindicatiile cateterismului cardiac.
o Medicatia inotropa.
o Urmarirea a cel putin 2 pacienti cu IMA pe intreaga durata a internarii.
o Participarea la cel putin 2 cazuri cu tromboliza.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Stagiu Chirurgie Generala (ambulatoriu)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Abordarea pacientului cu probleme chirurgicale in ambulatoriu, examinarea, investigarea si principiile de tratament.
o Abdomenul acut chirurgical.
o Criteriile de internare a pacientului chirurgical vazut in ambulatoriu.
1 luna (4 zile/ spatamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Stagiu med. Interna (ambulatoriu)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Abordarea pacientului in ambulatoriu.
o Examinarea si investigarea pacientului cu afectiuni medicale in ambulatoriu.
o Criteriile de internare a pacientului cu afectiuni medicale vazut in ambulatoriu.
3 luni (program de ture de 10-12 ore zi sau noapte cu un numar minim de 5 ture / saptamana cu o intrerupere de minimum 10-12 ore intre doua ture consecutive)
- Stagiu Unitate de Primire Urgente
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Abordarea pacientului ne-critic in UPU
o Investigatiile clinice si paraclinice la pacientii ne-critici aflati in UPU
o Diferentierea intre pacientul stabil si instabil in UPU si recunoasterea pacientului cu potential de agravare.
o Urmarirea unui pacient necritic din momentul sosirii in UPU si pana la rezolvarea finala a cazului sub suprevegherea sefului garzii.
o Participarea ca membru in echipa de reanimare la cazurile critice.

Anul II
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore)
- Ortopedie (ambulatoriu)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Recunoasterea leziunilor traumatice ortopedice.
o Interpretarea radiologica a leziunilor traumatice.
o Conduita fata de leziunile minore in ambulatoriu.
o Reducerea luxatiilor si a fracturilor in ambulatoriu.
o Imobilizarea in ambulatoriu: indicatii, materiale si tehnici.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU cu rezerva ca rezidentul sa urmareasca activitatea din sectia de obstetrica unde isi efectueaza stagiul in vederea participarii la numarul minim de nasteri necesar completarii stagiului).
- Obstetrica ( sala de nasteri)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Participarea la cel putin 10 nasteri
o Participarea la cel putin 2 nasteri prin cezariana.
o Principiile de ingrijire a garvidei in timpul nasterii.
o Complicatiile posibile in timpul nasterii.
o Resuscitarea nou-nascutului.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Anestezie (Obstetrica / ginecologie)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Cunoasterea specificului anesteziei la gravide
o Cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor diferitelor categroii de medicamente anestetice, sedative si analgetice in cazul gravidei.
o Cunoasterea specificului asigurarii cailor respriatorii si intubatiei la gravida.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Anestezie pediatrica
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Asigurarea cailor aeriene si intubatia traheala la copii.
o Accesul intravenos la copii
o Accesul intraosos la copii (cel putin teoretic iar practica pe simulator)
o Specificul medicatiei anestetice la copii, indicatii, contraindicatii, complicatii.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Sectie nou nascuti
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Abordarea nounascutului
o Cunoasterea parametrilor fiziologici ale nounascutului
o Examinarea clinica si paraclinica a nounascutului
o Recunoasterea nounascutului cu probleme medicale
2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Pediatrie (ambulatoriu)
- Cerintele minime la sfarsitul stagiului
o Abordarea pacientului pediatric
o Examinarile clinice si paraclinice la pacientul pediatric
o Indicatiile de internare la pacientul pediatric
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana)
- Neurologie / Neurochirurgie
- Cerintele minime la completarea stagiului
o Abordarea pacientului neurologic
o Examenul clinic si paraclinic neurologic
o Indicatiile neurochirurgicale, si cele pentru tromboliza cerebrala a pacientului neurologic
o Efectuarea de punctie lombara : tehnica, indicatii si contraindicatii.
1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana
- Obstetrica/Ginecologie (ambulatoriu)
- Cerintele minime la completarea stagiului
o Abordarea pacientei cu probleme ginecologice.
o Examinarea ginecologica
o Examinarea gravidei
o Investigatiile clinice si paraclinice la pacienta cu probleme ginecologice.
o Investigatiile clinice si paraclinice la garvida.
3 luni
- Unitatea de Primire Urgente
- Cerintele minime la completarea stagiului
o Participarea la activitatea curenta din UPU sub supravegherea sefului de garda.
o Examinarea pacientilor, cererea de investigatii si aplicarea tratamentului sub supravegherea medicului sef de garda.
o Activarea in continuare ca membru in echipa de reanimare cu sarcini specifice, inclusiv managementul cailor aeriene sub supraveghere.
o Coordonarea unei resusicitari cardiopulmonare sub supraveghere.
Anul III
2 luni
-Toxicologie (clinica si centru de informare/baza de date)
Cerintele minime la completarea stagiului :
o Urmarirea / monitorizarea pacientului intoxicat
o Cunoasterea toxidroamelor si a antidoturilor
o Utilizarea bazelor de date specifice pentru stabilirea conduitei terapeutice si informarea toxicologica la distanta
2 luni
-Anestezie Chirurgie Cardio-vasculara
Cerintele minime la completarea stagiului :
o Specificile anesteziei la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare
o Complicatiile anesteziei la pacientii cardiaci si selectia medicatiei anestezice.
1 luna
-Terapie Intensiva Chirurgie Cardio-vasculara.
Cerintele minime la completarea stagiului :
o Urmarirea / monitorizarea pacientului critic cu afectiuni cardiovasculare.
o Monitorizarea invaziva a pacientului critic
o Administrarea medicatiei inotrope la pacientul critic cu afectiuni cardiovasculare.
1 luna
-Cardiologie (Ambulatoriu)
Cerintele minime la completarea stagiului
o Abordarea pacientului cardiac
o Investigatiile clinice si paraclinice la pacientul cardiac
o Medicatia cardiaca si antihipertensiva prescrisa in ambulatoriu
o Indicatiile de internare a pacientilor cardiaci examinati in ambulatoriu.
o Interpretarea EKG
o Indicatiile si tehnica efectuarii testului de efort
2 saptamani
-Medicina Generala (Ambulatoriu)
Cerintele minime la completarea stagiului
o Rolul medicului de familie
o Documentatia utilizata in cabinetele medicilor de familie
o Modul de abordare a pacientului de catre medicul de familie
1 luna
-Chirurgie plastica (sectie clinica / sala de operatii)
Cerintele minime la completarea stagiului
o Sutura plagilor
o Plagile fetei si modul de rezolvare
o Arsurile, abordarea si urmarirea.
1 luna
-Chirurgie toracica (Sectie clinica / sala de operatii)
Cerintele minime la completarea stagiului
o Tehnica toracotomiei de urgenta
o Toracostomia de urgenta, indicatii, complicatii
o Abordarea si urmarirea pacientului cu traumatism toracic
3 luni
-Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare
Cerintele minime la completarea stagiului :
o Sa fie capabil sa coordoneze activitatea unui segment al unitatii de primiri urgente sub supravegherea medicului sef de garda.
o Sa fie capabil sa acorde asistenta de urgenta unui pacient critic in faza prespitaliceasca sub supravegherea unui medic de urgenta.
o Sa fie capabil sa coordoneze reanimarea a unui pacient in camera de reanimare.
o Sa fie capabil sa administreze o anestezie IV de scurta durata in vederea efectuarii unor manevre in cadrul UPU.
Anul IV
6 luni
-Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare
Cerintele minime la completarea stagiului
o Sa fie capabil sa coordoneze activitatea integrala a Unitatii de Primire Urgente pe durata unei garzi.
o Sa fie capabil sa acorde asistenta de urgenta unui pacient critic in faza prespitaliceasca.
o Sa fie capabil sa coordoneze reanimarea a doi pacienti simultan in camera de reanimare.
o Sa fie capabil sa supravegheze activitatea altor medici mai tineri, si sa asiste la luarea deciziilor in cadrul UPU privind conduitele terapeutice, cererea de investigatii si necesitatea de internare sau oportunitatea de externare din UPU a diferitilor pacienti.
o Sa fie capabil sa administreze o anestezie IV de scurta durata in vederea efectuarii unor manevre in cadrul UPU.
2 luni
-Anestezie Adulti
Cerintele minime la completarea stagiului
o Inductia anestetica la pacientii cu risc mare
o Intubatia dificila si tehnicile alternative de intubatie
2 luni
Anestezie Pediatrica
Cerintele minime la completarea stagiului
o Intubatia la copii
o Specificile anesteziei pediatrice
1 luna
-Terapie Intensiva Adulti
1 luna
- Terapie Intensiva Pediatrica
Cerintele minime la completarea stagiilor
o Sa cunoasca tehnicile si modalitatile de ventilatie mecanica in terapie intensiva, adulti si copii, precum si indicatiile diferitelor tipuri de ventilatie inclusiv ventilatia ne-invaziva.
o Sa cunoasca tehnica si modalitatile de monitorizare invaziva a pacientului critic.
o Sa cunoasca indicatiile pentru monitorizarea invaziva si pentru cateterismul venos central si cateterismul arterial.
Anul V
1 luna
-Ortopedie (Sectie Clinica –Sala Op.
1 luna
-Neurologie
2 luni
-Nou nascuti
1 luna
-Pediatrie (ambulatoriu)
1 luna
-Medicina Interna (Sectie Clinica / Ambulatoriu)
3 luni
-Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare
1 luna
-Dispecerat de coordonare urgente
Cerintele minime la completarea stagiului
o Sa fie capabil sa coordoneze activitatea prespitaliceasca ca si sef de tura la dispeceratul de urgenta
o Sa fie capabil sa analizeze informatiile primite de la echipajele de prim ajutor si sa indice solutiile pentru diferite cazuri.
2 luni
Elective (la alegerea rezidentului)
In cursul anului V se asteapta ca rezidentul :
1. Sa fie capabil sa coordoneze mai multe echipaje in caz de accident in masa in fraza prespitaliceasca si sa cunoasca principiile de interventie in caz de calamitati precum si principiile de triaj.
2. Sa fie capabil sa resusciteze un nou nascut, sa asigure abordul intra-osos si sa intubeze un nou-nascut prematur.
Anexa II
Programa Analitica a Specialitatii de Medicina de Urgenta
PARTEA I.
1. Fiziopatologia mortii si a reanimarii.
2. Insuficienta respiratorie acuta.
3. Insuficienta sistemului cardiovascular si socul.
4. Resuscitarea cardio-cerebro-pulmonara.
a. Suportul vital de baza si avansat
b. Suportul vital prelungit si resuscitarea cerebrala
c. Insuficienta acuta a sistemului nervos central.
d. Resuscitarea creierului.
5. Moartea cerebrala si explantarea.
6. Aspecte etice in resuscitare.
PARTEA II: Evaluarea si managementul prezentarilor frecvente .
7. Socul.
8. Durerea precordiala.
9. Moartea subita
10. Sincopa
a. Evaluarea si Consideratii generale
b. Prezentari specifice in situatiile de urgenta
11. Pacientul comatos.
12. Convulsiile
13. Dispnea
14. Durerea abdominala
15. Febra si sepsisul
a. Febra
b. Sepsis
16. Cefalee
a. Evaluarea generala
b. Prezentarile specifice
c. Migrena
17. Ameteala /Vertigo
18. Slabiciunea acuta
19. Diaree
20. Edemul
21. Confuzia
22. Alterarile in comportament
a. Schimbarile acute in comportament
b. Sinuciderea
23. Obstructia acuta a cailor respiratorii superioare si problemele mediastinale.
a. Consideratii generale
b. Tumorile gitului in urgenta
c. Urgentele mediastinale
24. Disfagia
25. Durerea pelviana la femei
26. Pruritus
27. Durerea acuta inferioara a coloanei vertebrale
28. Articulatia tumefiata.
a. Arterita monoarticulara
b. Arterita poliarticulara
29. Urgentele oncologice
PARTEA III: Proceduri, mijloace de diagnostic, tehnici de laborator si de radiologie
30. Radiologia in medicina de urgenta
a. Consideratii generale
b. Tehnici de imagistica pt. Conditiile specifice
31. Procedurile la nivelul aparatului respirator
a. Managementul cailor respiratorii si ventilatia
b. Testele functionale pulmonare in Unitatea de Primire Urgente.
32. Procedurile cardiace
a. Cardioversia sincrona a aritmiilor.
b. Pericardiocenteza.
c. Utilizarea si evaluarea in urgenta urgenta a pacemeker-ului
d. Utilizarea cateterelor cu balonas directionate prin flux.
e. Utilizarea ecocardiografiei in urgenta.
33. Procedurile vasculare
34. Procedurile abdominale
a. Consideratii generale
b. Lavajul peritoneal si CT in diagnosticul traumatismelor abdominale acute inchise.
c. Ecocardiografia abdominala.
35. Procedurile chirurgicale minore
a. Consideratii generale
b. Managementul plagilor
c. Inlaturarea corpilor straini de la nivelul pielii.
d. Evaluarea si procedurile in patologia unghiilor
36. Procedurile oculare si evaluarea oftalmologica
a. Consideratii generale
b. Corpii straini oculari
37. Procedurile fundamentale oto-rino-laringologice .
a. Consideratii generale
b. Epistaxis
c. Corpii straini nazali
d. Corpii straini in canalul auditiv extern
e. Anestezia locala intra-orala.
38. Procedurile neurochirurgicale
39. Procedurile ortopedice
40. Managementul durerii in urgenta.
a. Modalitatile de evaluare si tratament clinic
b. Consideratii specifice
PARTEA IV : Trauma
41. Reactia corporala generala la trauma
42. Traumatologia si sistemele de trauma
a. Chinematica traumei
b. Controlul si prevenirea traumatismelor
c. Consideratii medicolegale
43. Managementul in prespital al traumatismelor
44. Managementul de urgenta al traumatismelor
a. Consideratii generale
i. Evaluarea initiala in trauma
ii. Aspecte de management in tratamentul initial al pacientilor cu traumatisme severe
b. Sectiunea I : Trauma Generala
i. Traumatismele capului
1. Consideratii generale
2. Managementul traumatismelor craniocerebrale
3. Leziunile coloanei
4. Traumatismele faciale
5. Traumatismele oculare
ii. Traumatismele gitului
1. Consideratii generale
2. Prezentari specifice
iii. Trauma toracica
1. Consideratii generale
2. Prezentari specifice
iv. Trauma abdominala
v. Traumatismele cailor uro-genitale
vi. Traumatismele vasculare periferice
c. Sectiunea II: Leziunile musculoscheletice
i. Trauma extremitatilor si a partilor moi
ii. Traumatismele miinii
iii. Urgentele in sport
d. Sectiunea III: Consideratii speciale
i. Trauma la gravide
ii. Trauma la batrini
iii. Trauma pediatrica
1. Clasificarea leziunilor cartilajului de crestere dupa Salter.
iv. Arsurile
v. Sindromul de embolie grasoasa
PARTEA V : Urgentele netraumatice
45. Urgentele Cardiovasculare
a. Sectiunea I :Urgentele Cardiace
i. Diagnosticul si tratamentul aritmiilor
ii. Anomaliile electrolitice ce afecteaza cordul
iii. Infarctul miocardic acut
1. Terapia trombolitica
2. Pregatirea pacientului pt. Angiografia digitala si angioplastia : responsabilitatea medicului de urgenta
3. Socul cardiogen
iv. Insuficienta cardiaca congestiva si edemul pulmonar acut
v. Miocardita, cardiomiopatiile si bolile pericardiului.
vi. Endocardita infectioasa
vii. Valvulopatiile cardiace
viii. Valvele cardiace artificiale : identificarea, functionarea, insuficienta.
b. Sectiunea II: Urgentele vasculare
i. Urgentele hipertensive
1. Medicatia antihipertensiva
ii. Bolile arterei carotide
iii. Anevrismul aortic abdominal
iv. Anevrismul toracic
v. Bolile aortei si ale arterelor periferice
vi. Bolile vasculare periferice si tromboflebita
1. Alte boli ale venelor (flebopatiile)
c. Sectiunea III: Farmacoterapia cardiovasculara
i. Medicatia antiaritmica
ii. Beta blocantele
iii. Blocantii de calciu
iv. Vasodilatatoarele coronare si periferice.
46. Urgentele respiratorii la adult
a. ARDS
b. Embolia pulmonara
c. Astmul acut la adult
d. Pneumonia
e. Hemoptizia
f. BPOC
g. Pneumotoracele
h. Aspirarea
i. Abcesul pulmonar
j. Atelectazia
k. Epansamentul pleural
l. Tulburari ale peretelui thoracic si ale diafragmului
m. Farmacoterapia respiratorie
47. Urgenetele neurologice
a. Evaluarea de urgenta a urgentelor neurologice
b. AVC si atacul ischemic tranzitoriu
c. Sindroamele acute si subacute netraumatice ale coloanei vertebrale
d. Insuficienta respiratorie acuta neurogena
e. Urgentele neuromusculare
f. HIC
g. Sunturile pt. hidrocefalie in Unitatea de Primiri Urgente
h. Sindromul neuroleptic malign
48. Urgenetele renale si uro-genitale
a. Insuficienta renala acuta si cronica
i. Consideratii generale
ii. Aspectele specifice ale Insuficientei renale acute
iii. Farmacoterapia in insuficienta renala
b. Infectiile urinare
c. Hematuria
d. Problemele genitale masculine
e. Retentia urinara si drenajul vezical.
f. Vezica neurogena : Cauze si evaluare
g. Calculii renali
49. Urgentele gastrointestinale
b. Urgentele esofagiene
c. Corpii straini inghititi
d. Gastroenterita acuta
e. Apendicita
f. Organele perforate
g. Obstructia cailor alimentare
h. Infectiile intra-abdominale
i. Gastrita si ulcerul peptic
j. Hemoragia gastro-intestinala
i. HDS
ii. HDI
j. Boala Crohn si colita ulcerativa
k. Boala diverticulara a colonului
l. Boala biliara acuta
m. Bolile hepatice
n. Bolile pancreatice
o. Bolile ano-rectale
50. Bolile infectioase in urgenta
j. Socul septic
k. SIDA
i. Infectia pulmonara la pacientul HIV-pozitiv
c. Bolile transmise sexual altele decit SIDA
i. Prezentare generala
ii. Boli specifice
d. Menigita si meningo-encefalita
e. Meningoencefalita cauzata de Herpes Simplex
f. Infectiile virale in Unitatea de Primire Urgente
g. Utilizarea antibioterapiei in Unitatea de Primire Urgente
i. Principii generale si luarea deciziei
ii. Alegerea specifica a antibioticelor
h. Abcesele cutanate si gangrena gazoasa
51. Imunologia in Unitatea de Primire Urgente
h. Insuficienta mecanismelor de aparare a pacientului in urgentele acute
i. Socul anafilactic
j. Vaccinele si imunoprofilaxia
i. Imunizarea si controversele in domeniu
d. Protocolul in cazul intepaturii accidentale cu ac
i. Vaccinul hepatita -B
52. Reumatologia de urgenta
a. Bolile reumatice sistemice
b. Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidice
53. Tulburarile hematologice in urgenta
a. Anemia
b. Bolile hemolitice dobindite
c. Hemofilia si tulburarile associate
d. Tulb. Trombocitopenice
e. Disfunctiile leucocitare si leucopenia
f. Policitemiile
g. Anemia hemolitica (Sickle Cell Disease)
h. Splenomegalia
i. Terapia transfuzionala in urgenta
54. Urgentele endocrine si metabolice
a. Echilibrul acido-bazic
b. Lichidele si electrolitii
c. Cetoacidoza diabetica
d. Hipoglicemia
e. Coma hiperosmolara non-cetoacidotica
f. Acidoza lactica
g. Insuficienta suprarenala acuta.
h. Diselectrolitemii severe
i. Hipoteroidism si coma mixedematoasa
j. Hipertiroidism
k. Feocromocitomul
l. Porfiriile
55. Urgentele oculare si ORL
a. Sectiunea I: Oftalmologia in serviciile de urgenta
i. Pierderea acuta a vederii
ii. Urgentele neuro-oftalmologice
iii. Ochiul acut dureros
iv. Infectiile commune oculare
v. Ochiul si bolile sistemice
vi. Farmacoterapia oftalmologica in urgenta
b. Sectiunea II: Urgentele ORL
i. Pierderea acuta a auzului
ii. Infectiile urechii
iii. Infectiile cailor respiratorii superioare
1. Faringita acuta
2. Abcesele capului si ale gitului
iv. Disfonia
v. Sinuzita
vi. Rinita alergica
vii. Disfunctia mandibulara
c. Sectiunea III: Urgentele dentala si periodontale
i. Durerea odontogena
ii. Abcesele gingivale si periodontale
iii. Hemoragia gingivala
iv. Traumatismele dentare
56. Dermatologia in Unitatea de Primiri Urgente
a. Examenul dermatologic
b. Semnele cutanate ale bolilor sistemice
c. Dermatita
d. Purpura
e. Eruptiile din cauze medicamentoase
f. Dermatozele cu pericol vital
g. Urticaria
h. Infectiile cutanate
i. Eruptii veziculobuloase
j. Farmacoterapia bolilor dermatologice
PARTEA VI: Urgentele obstetricale si ginecologice
57. Urgentele obstetricale
a. Nasterea in conditiile de urgenta
b. Sarcina ectopica
c. Tulb. Hipertensive la gravide
d. Tulb. Medicale la gravide
e. Utlizarea medicamentelor pe perioada sarcinii.
f. Medicamentele si alaptarea
g. Infectiile postpartum.
h. Diagnosticul diferential a pre-eclampsiei
58. Urgentele ginecologice
a. Infectiile vaginale
b. Tulburarile menstruale
c. Pacienta (ul) agresata sexual
d. Violul si incest la copii si adolescenti

PARTEA VII : Urgentele pediatrice
59. Generalitati asupra medicinei de urgenta pediatrica
a. Ingrijirea pacientului pediatric in Unitatea de Primire Urgente
1. Resuscitarea neonatala si urgentele neonatologice frecvente.
2. Managementul cailor respiratorii la copii.
3. Resuscitarea cardiopulmonara pediatrica
b. Managementul pacientului pediatric
1. Echipamentul specific necesar
2. Exemple clinice
c. Urgentele cardiace pediatrice
d. Urgentele respiratorii acute la pacientul pediatric
1. Astmul pediatric
e. Socul la pacientul pediatric
f. Bolile infectioase pediatrice
g. Infectia si bacteriemia: managementul copilului febril sub 2 ani virsta
h. Evaluarea si managementul copilului agresat (Child abuse)
i. Alte urgente pediatrice
1. Asfixierea, sindromul mortii subite, hiperpirexia
2. Deshidratarea
3. Urgentele gastrointestinale, genito-urinare, hematologice si neurologice.
PARTEA VIII: Urgentele Geriatrice
60. Urgentele geriatrice
a. Consideratii generale
b. Durerea toracica generalizata la batrini
c. Sepsisul la batrini
d. Evaluarea caderilor si consecintele lor traumatice
e. Sincopa si alterarea starii mentale la batrini
f. Cefalee la pacientul in virsta
g. Dinamica familiei in problemele geriatrice
PARTEA IX: Urgentele psihiatrice si de comportament
61. Urgentele psihiatrice si de comportament
a. Evaluarea urgentelor pshiatrice si de comportament
b. Generalitati despre urgentele psihiatrice comune
c. Managementul urgentelor psihiatrice
62. Evaluarea clinica a urgentelor psihiatrice si de comportament
a. Pacientul psihotic in urgenta
b. Pacientul agresiv
c. Sindroamele si tulburarile cerebrale organice
d. Pacientul depresiv
e. Atacul de panica / hiperventilatie
f. Tulburarile de anxietate si/sau panica
g. Urgentele psihiatrice la pacientul cu afectiuni grave medicale, chirurgicale sau obstetrice.
h. Tulburarile somatoforme
i. Urgentele psihiatrice la copii si adolescenti
j. Adultul agresat / maltratat sexual
k. Medicatia in tulburarile psihiatrice
PARTEA X: Anestezia terapia intensive la adult si copil
63. Anestezia
a. Caile respiratorii
b. Intubatia dificila
c. Tehnicile de anestezie
d. Medicatia anestetica
e. Tipurile de anestezie generala si locoregionala
f. Inductia anestetica
g. Anestezia / inductia la pacientul critic medical
h. Anestezia / inductia la pacientul critic traumatizat
i. Anestezia / inductia anestetica la pacientul in soc
j. Specificile anesteziei la gravide
k. Specificile anesteziei la copil / nounascut
l. Specificile anesteziei la pacientul cardiac
64. Terapie Intensiva
a. Terapia intensiva la pacientul critic medical
b. Terapia intensiva la pacientul critic traumatizat
c. Terapia intensiva pediatrica
d. Terapia intensiva a nounascutului
e. Ventilatia mecanica
f. Medicatia inotropa
PARTEA XI: Urgentele mediului
65. Boala (raul) de altitudine
66. Trauma di cauza alterarii presiunii mediului ambiant
a. Urgentele de scufundare sau altitudine
b. Probleme speciale la scufundarile subacvatice
c. Medicina hiperbara
67. Muscaturile mamiferelor
68. Diagnosticul si tratamentul muscaturii de sarpe
69. Muscaturile si intepaturile toxice
70. Inecul complet / incomplet
71. Hipotermia si degeraturile
a. Hipotermia
b. Degeraturile si alte leziuni induse de frig.
72. Bolile de stres termic (Heat stress)
73. Leziunile electrice si cauzate de fulger
74. Leziunile prin laser si micro-unde.
75. Leziunile cauzate de radiatii
76. Inhalarea de fum si alte tipuri de leziuni prin inhalare
77. Urgentele cauzate de poluarea atmosferica
78. Tulburarile induse de soare
79. Urgentele nutritionale
PARTEA XII : Toxicologia
80. Centrele de toxicologie
81. Ingrijirea in prespital si interspitaliceasca a pacientului intoxicat sau cu supradoza
82. Pacientul intoxicat
a. Generalitati
b. Managementul de baza
c. Utilizarea laboratorului de toxicologie in urgenta
83. Evaluarea toxicologica si managementul pe baza prezentarii clinice
84. Evaluarea toxicologica si managementul pe baza toxicului specific
85. Alcoolul si substituentii acestuia
a. Urgentele relatate la alcool
b. Toxico-dinamica alcoolului si corelarile clinice
c. Substituentii de alcool.
d. Aspecte de management al sindromului de sevraj : Diagnostic diferential si tratamentul de urgenta.
86. Urgentele de abuz de droguri si substante
a. Abuzul de droguri
b. Tulburaril psihice induse de substante.
87. Toxi-infectia alimentara
PARTEA XIII : Serviciile de urgenta prespitalicesti
88. Serviciile de urgenta prespitalicesti
a. Sectiunea I: Aspecte operationale
i. Sistemele de urgenta prespitaliceasca
ii. Factorii ce influenteaza supravietuirea in stopul cardiorespirator in prespital
iii. Factorii ce influenteaza supravietuirea in pacientii traumatizati in prespital
iv. Nivelele de ingrijire in prespital: personalul si pregatirea
v. Conceperea unui sistem de urgenta prespitalicesc
vi. Controlul medical, coordonarea medicala
vii. Rolul spitalului si clasificarea sistemelor
viii. Transportul de urgenta pe sol si in aer.
ix. Planificarea si aplicarea in caz de catastrofe
x. Evaluarea si asigurarea calitatii
b. Sectiunea II: Modele internationale
i. SUA
ii. Canada

revolutionar chiar.
pe scurt garzi platite de la anu II si juamte
se incepe cu specialitatea de baza 6 luni apoi la final restul probabil in ideea de a putea da din nou rezi incaz ca deh nu-ti place ce-ai ales
director de rezidenti pe spital
curricule noi si mai actualizate (laparo si palnificare fam pe gineco, chir plastica si gineco pe derma)
prima reglementare a statutului si cadrului profesional de desfasurare a activit rezidentului
..caiet de monitorizare parafabil de catre responsabilul de rezi, garzi cu parafa sefului de garda, cu amnevrele efectualte si pacientii vazuti (?!)
ordinea obligatorie a efectualii stagiilor in rezi (?!)
examenul de specuialitate de 4 ore la scris cu acoperire de 60% din curricula

stufoasa treaba, eu personal o vad in principiu ca fiind okay.
doar ca nu ma prind daca se mai modifica si curricullele pt cei din alti ani decat I, plus ca multe-s irealizabile (caietul de monitorizare daca ar fi realizabil ar adauga hatzogarie si oricum ti-l parafezi singur cand prinzi parafa, ordinea stagiilor e iarasi imposibild e realizat in practica deoarece poti face intrerupere de stagiu cu incepre de alt stagiu)

[quote="rechinul"]

,(2) Rezidentul are dreptul de a efectua gărzi plătite începând cu al doilea semestru al anului III din programul de specializare pe baza selecţiei făcute de către directorul de program.

si pe mai scurt din anul 3 juma.

Scuze ..ma grabeam si am crezut ca am postat totul la medicina de urgenta dar CTRL A nu a functionat complet , se pare... restul incepand de la Sectiunea II Modele internationale...
b. Sectiunea II: Modele internationale
i. SUA
ii. Canada
iii. Franta
iv. Japonia
v. Germania
vi. Australia
vii. Sistemul Est European
c. Sectiunea III: Medicina de catastrofa si terorismul
i. Organizarea si planificarea interventiilor in cazul accidentelor in masa.
ii. Postul medical avansat
iii. Triajul victimelor
iv. Vectorii de transport
v. Echipamentul necesar
vi. Vectorii de transport
d. Sectiunea IV : Descarcerarea si deblocarea accidentatilor
i. Descarcerarea victimelor si ingrijirea medicala pe parcursul descarcerarii
ii. Munca in echipa multidisciplinara / multiprofesionala
iii. Comanda interventiei
PARTEA X IV : Managementul Unitatii de Primire Urgente
89. Managementul Unitatii de Primire Urgente
a. Utilizarea serviciilor de urgenta
b. Mediul de lucru
c. Unitatea Mobila de Reanimare
d. Rolul directorului Unitatii de Primiri Urgente
e. Personalul Unitatii de Primiri Urgente
f. Imbunatatirea calitatii in medicina de urgenta
g. Ingrijirea rapida in unele situatii (Fast track)
h. Contractele in medicina de urgenat
i. Aspectele financiarein medicina de urgenta
j. Managementul Unitatii de Primire Urgente cu rol academic
k. Educatia si invatamintul in Unitatile de Primire Urgente
l. Medicina Muncii
PARTEA XV: Aspecte medicolegale in medicina de urgenta
90. Aspectele medicolegale in ingrijirile de urgenta
a. Consideratii medicolegale in prespital
b. Practica si managementul riscului
c. Aspecte medicolegale in Uniatatea de Primire Urgente
ANEXA III
Centrele universitare si spitalele abilitate sa deruleze programme de rezidentiat la momentul publicarii acestui ordin avand obligatia sa parcurga procedurile de acreditare in cel mult 2 ani de la prublicarea prezentului ordin
I. Centrul Universitar Bucuresti
 Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
 Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
 Spitalul Clinic de Urgenta Bagdazar
In colaborare cu
1. Spitalul Grigore Alexandrescu
2. Spitalul Marie Curie
3. Alte institutii medicale din Bucuresti sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat.
II. Centrul Universitar Cluj
 Spitalul Clinic Judetean Cluj in colaborare cu :
1. Spitalul Clinic de Adulti Cluj
2. Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj
3. Alte institutii medicale din Cluj sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat.
III. Centrul Universitar Craiova
 Spitalul Clinic Judetean Craiova in colaborare cu
1. Centrul de Cardiologie Craiova
2. Alte institutii medicale din Craiova sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat
IV. Centrul Universitar Iasi
 Spitalul Clinic Sfantul Spiridon in colaborare cu
1. Institutul de Boli Cardiovasculare Iasi
2. Spitalul de Pediatrie Iasi
3. Spitalul de Neurologie si Neurochirurgie Iasi
4. Spitalul de Urgenta Iasi
V. Centrul Universitar Targu Mures
 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures in colaborare cu
1. Institutul de Boli Cardiovasculare Targu Mures
2. Alte institutii medicale din Targu Mures sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat
VI. Centrul Universitar Timisoara
 Spitalul Clinic Judetean Timisoara in colaborare cu
1. Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara
2. Alte institutii medicale din Timisoara sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat
ANEXA IV
Directorii de programe de rezidentiat numiti si responsabilii de rezidentiat abilitati sa desfasoare activitatea de repsonsabil de rzidentiat la momentul publicarii acestui ordin
I. Centrul Universitar Bucuresti
 Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
1. Director de program de rezidentiat
• Dr. Bogdan Oprita
2. Responsabili de rezidentiat
• Dr. Cristian Pandrea
• Dr. Bogdan Matei
• Dr. Constantin Olteanu
• Dr. Cristina Balasan
• Dr. Laura Bandut
• Dr. Dan Marinescu
• Dr. Sunduz Cadar
 Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
1. Director de program de rezidentiat
2. Responsabili de rezidentiat
 Spitalul Clinic de Urgenta Bagdazar
1. Director de program de rezidentiat
• Dr. Elena Lehanceanu
2. Responsabili de rezidentiat
• Dr. Goran Ianoslev
II. Centrul Universitar Cluj
 Spitalul Clinic Judetean Cluj
1. Director de program de rezidentiat
• Dr. Nicolae Modovan
2. Responsabili de rezidentiat
• Dr. Adela Golea
• Dr. Gabriela Petre
• Dr. Gabriela Pit
• Dr. Dan Nour
• Dr. Cristian Ursu
• Dr. Cristina Miclaus
• Dr. Ioana Benta
• Dr. Cristina Preda
III. Centrul Universitar Craiova
 Spitalul Clinic Judetean Craiova
1. Director de program de rzidentiat
• Sef Lucrari dr. Luciana Rotaru
2. Responsabili de rezidentiat
• Dr. Simona Ungureanu
• Dr. Florin Croitoru
• Dr. Liliana Dabuleanu
• Dr. Cristiana Geormaneanu
IV. Centrul Universitar Iasi
 Spitalul Clinic Sfantul Spiridon
1. Director de program de rezidentiat
• Sef Lucrari dr. Diana Cimopoesu
2. Responsabili de rezidentiat
• Dr. Iulian Coca
• Dr. Eugenia Rusu
• Dr. Catalin Diaconu
• Dr. Anda Pauleti
V. Centrul Universitar Targu Mures
 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures
1. Director de program de rezidentiat
• Sef Lucrari dr. Raed Arafat
2. Responsabili Rezidentiat
• Dr. Cristian Boeriu
• Dr. Puiu Popescu
• Dr. Simona Bratu
• Dr. Vlad Nekula
• Dr. Liliana Ciobanu
• Dr. Bogdan Vanghelie
VI. Centrul Universitar Timisoara
 Spitalul Clinic Judetean Timisoara
1. Director de program de rezidentiat
• Dr. Mihai Grecu
2. Responsabili rezidentiat
• Dr. Nic Bradescu
• Dr. Cosmin Munteanu
• Dr. Gabriela Filip
• Dr. Julia Niculina
ANEXA V
Criteriile de acreditare a spitalelor care pot derula programe de rezidentiat in specialitatea medicina de urgenta independent sau in colaborare cu alte spitale din acelasi centru universitar sau din alte centre universitare
I. Criterii generale privind spitalul
1) Structura spitalului
 Spital regional sau spital judetean de urgenta categorie II
 In strucutra spitalului vor exista cel putin urmatoarele sectii sau clinici :
1. Unitate de primire a urgentelor pentru adulti sau adulti si pediatrie.
2. Anestezie Terapie Intensiva adulti
3. Chirurgie Generala
4. Medicina Interna
5. Cardiologie
6. Unitate de primire a urgentelor cu acces la urmatoarele investigatii 24/24 ore :
a. Laborator de urgenta
b. Radiologie conventionala
c. Computer tomograf
d. Ecografie
e. Angiografie
 In structura spitalului care deruleaza programul de rezidentiat sau a spitalelor cu care se afla in colaborare va trebui sa fie cel putin urmatoarele sectii sau clinici :
1. Unitate de primire a urgentelor pediatrice in cazul in care nu se primesc cazuri pediatrice in unitatea de primire a urgentelor in spitalul principal.
2. Anestezie Terapie Intensiva copii
3. Anestezie Terapie Intensiva cardio-vasculara
4. Terapie intensiva coronariana
5. Cardiologie (daca nu este in structura spitalului principal)
6. Neurochirurgie
7. Neurologie
8. Nounascuti
9. Pediatrie
10. Chirurgie pediatrica
11. Obstetrica ginecologie
12. Chirurgie plastica
13. Chirurgie toracica
14. Ortopedie
2) Posibilitatile de colaboarare cu alte spitale in vederea completarii stagiilor de formare
 Spitalul care va derula programul de rezidentiat va avea protocoale de colaborare cu sectiile si clinicile aflate in structura altor spitale din acelasi centru universitar, sau din alte centre universitare, necesare desfasurarii stagiilor din programul de rezidentiat in medicina de urgenta.
 Majoritatea sectiilor sau clinicilor aflate in structura altor spitale cu care va colabora spitalul care deruleaza programul de rezidentiat vor fi in acelasi centru universitar nefiind necesara detasarea rezidentilor la alt centru mai mult de 3-6 luni in total in vederea acoperirii a cel mult doua stagii complementare.
 In cazul in care va fi necesara detasarii rezidentilor la alte centre universitare, spitalul care deruleaza programul de rezidentiat sau centrul universitar de care apartine va avea protocoale de colaborare semnate cu centrele universitare la care vor fi detasati rezidentii in vederea asigurarii cazarii acestora in caminele studentesti pe durata detasarii.
II. Criterii specifice privind unitatii de primire a urgentelor (UPU) din spitalul respectiv
1) Structura (UPU)
 Medic sef unitatea de primiri urgente (UPU) care corespunde cu conditiile directorului de rezidentiat din acest ordin
 Spatii adecvate desfasurarii activitatii in conformitate cu legislatia in vigoare care sa includa :
1. Zona pentru triaj
2. Camera de resuscitare bine definita cu echipamentul necesar desfasurarii activitatii
3. Camera de terapie imediata pentru pacientii care necesita ingrijiri rapide de urgenta insa nu necesita camera de resuscitare. Astfel de incapere trebuie sa fie dotata adecvat.
4. Zona de consultatii si terapie pentru cazurile simple care nu necesita monitorizare si ingirjire imediata.
5. Observator de scurta durata.
6. Laborator de urgenta sau acces la un laborator de urgenta care sa asigure toate analizele necesare desfasurarii activitatii in UPU in mod corect.
7. Spatii destinate personalului pentru activitatea administrativa si didactica precum si pentru efectuarea pauzelor in timpul turei.
2) Dotarea UPU
 Echipamente de resuscitare / defibrilare
 Echipamente de monitorizare
 Echipamente de administrare a medicatiei (injectomate, infuzomate)
 Materiale sanitare si medicamente in conformitate cu reglementarile in vigoare.
 Acces permanent la ecografie
 Acces permanent la radiologie inclusiv la CT.
 Acces permanent la examinarile de laborator, inclusiv gaze arteriale, electroliti …etc.
3) Colaborarea UPU cu serviciile de investigatii clinice si paraclinice
 Medicii de la UPU pot recomanda examinari clinice si paraclinice fara necesitatea de a obtine aprobari de la alti specialisti.
 Exista acces la examinarile clinice si paraclinice in mod neintrerupt.
 Exista specialisti in domeniul radiologiei si a laboratorului care sa acorde sprijinul in procesul de formare al rezidentilor in medicina de urgenta.
4) Personalul care deserveste UPU
 Exista personal propriu al unitatii de primire a urgentelor.
 Personalul medical din cadrul UPU include medici specialisti si medici primari in medicina de urgenta.
 Exista numar adecvat de responsabili de rezidentiat pentru numarul rezidentilor din centrul respectiv.
5) Expunerea rezidentilor la diferite categorii de urgente
 Unitatea de primire a urgentelor este in cadrul unui spital regional sau judetean nivel II.
 Unitatea de primire a urgentelor primeste toate categoriile de urgente inclusiv cele pediatrice sau are protocol de colaborare cu o unitate de primire a urgentelor pediatrica.
 Cazurile critice precum si cazurile de urgenta ne-critice sint vazute in UPU.
 Numar minim de cazuri / an este de 20.000 pacienti.
 Numar minim de cazuri critice / an, inclusiv trauma, este de 1000 pacienti.

P.S. mersi oa-na b...si scuze ..nu am mai recitit...iti dai seama de ce...
pt trident...garzi platite din anul 3 sem 2.