tineti-va bine ca urmeaza un post lung
Art. 248. [definiţia legală]
(1) Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.
(2) Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor, denumite conflicte de interese.
(3) Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi ori din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, denumite conflicte de drepturi.
1. Nu există o diferenţă de substanţă, ci doar una de formulare, între definiţia conflictului de muncă potrivit art. 248 alin. (1) din Codul muncii şi definiţia aceleiaşi noţiuni...
2. Având în vedere că Legea nr. 188/1999 foloseşte termenul de „litigii de muncă†pentru a desemna neînţelegerile judiciare dintre funcţionarii publici şi autorităţile sau instituţiile publice, în vreme ce atât...
3. Cele două noţiuni folosite de legiuitor pentru desemnarea disputelor dintre partenerii sociali - conflict de muncă (utilizat de legislaţia mai nouă, inclusiv noul Cod al muncii şi Legea nr....
4. Având în vedere corelaţia dintre dispoziţiile art. 340 din Codul de procedură civilă şi art. 38 din Codul muncii, rezultă că conflictele de drepturi, spre deosebire de cele de...
5. Conflictele de drepturi privesc contractul individual de muncă, începând cu data încheierii şi terminând cu data încetării lui, inclusiv constatarea nulităţii acestuia. De asemenea, conflictele de drepturi privesc şi...
6. Pot fi menţionate ca exemple de situaţii care pot genera conflicte de drepturi următoarele: refuzul angajatorului de primi un candidat la concursul organizat pentru ocuparea unui post, refuzul angajatorului...
7. Pot genera conflicte de drepturi următoarele situaţii: neîndeplinirea de către angajator a obligaţiei de informare, cu ocazia încheierii sau modificării contractului individual de muncă, neplata de către angajator a indemnizaţiei...
8. Pot fi menţionate ca exemple de conflicte individuale de drepturi: conflictul decurgând din refuzul angajatorului de a înscrie o persoană la concursul organizat pentru ocuparea unui post, conflictul generat...
9. Din definiţia legală rezultă că, de regulă, conflictele de interese nu se pot declanşa pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă.
10. Având în vedere că pot avea caracter colectiv şi conflictele de drepturi, trăsătura esenţială a conflictelor de interese rezidă în împrejurarea că ele se declanşează cu ocazia negocierii colective,...
11. Nu pot fi calificate drept conflicte colective de drepturi acele conflicte care se nasc în etapa de negociere a contractului colectiv de muncă, şi nici cele generate de refuzul...
12. ÃŽnceperea prestării muncii la o dată ulterioară încheierii contractului individual de muncă nu amână dobândirea calităţii de salariat. Prin urmare, refuzul angajatorului de a-l primi la muncă pe salariat...
13. Nu reprezintă conflicte individuale de drepturi, conflictele născute între unitate şi persoanele care prestează diferite servicii în beneficiul acesteia, în temeiul unor contracte civile de prestări servici, a unor...
14. Nu suntem în prezenţa unui conflict de muncă (de drepturi) în cazul în care între părţi există o convenţie civilă de prestări servicii.
Art. 249. [sediul materiei]
Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se stabileşte prin lege specială.
1. A se vedea Legea nr. 169/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial (I) nr. 582 din 29 noiembrie 1999.
Art. 250. [scopul]
Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
1. Numai salariaţii pot declanşa grevă, astfel cum este aceasta reglementată legal, chiar dacă de facto şi alte categorii sociale sau profesionale pot recurge la încetarea temporară a activităţii....
2. Este abuziv exerciţiul dreptului la grevă în cazul în care greva conduce la falimentul angajatorului sau se prelungeşte la nesfârşit, sau se declară cu rea-credinţă, sau se repetă la...
3. Angajatorul se poate apăra de urmările nefaste ale grevei prin înlocuirea muncii greviştilor prin intermediul unor prestatori de servicii. ÃŽn acelaşi scop, angajatorul poate apela la măsuri interne, cum...
4. Angajatorul nu poate contracara efectele grevei prin angajarea altor persoane în locul salariaţilor grevişti. De asemenea, doctrina apreciază că nu este admisibilă înlocuirea greviştilor nici prin încheierea unor contracte...
5. Lock-out-ul sau greva patronilor presupune închiderea temporară a unei unităţi, compartiment sau atelier de către angajator, ca ripostă la conflictul colectiv declanşat de salariaţi sau la ameninţarea cu un astfel...
6. Greva patronală, denumită şi lock-out, constând în întreruperea temporară de către angajator a activităţii, ca răspuns la un conflict de interese, la grevă sau la ameninţarea cu greva, este de...
7. ÃŽn unele ţări, angajatorii recurg la lock-out ca ripostă la greva declanşată de salariaţi, constând în închiderea temporară a a unei întreprinderi sau atelier. Dacă se admite legalitatea acestei...
8. Lock-out-ul, sau greva patronală, constă în închiderea temporară a unităţii de către angajator, ca reacţie la grevă sau la ameninţarea cu greva. Efectul juridic al lock-out-ului constă în suspendarea...
9. Salariaţii neparticipanţi la grevă care nu şi-au putut desfăşura activitatea din pricina grevei declarate ilegale, sunt îndreptăţiţi să pretindă de la angajator plata drepturilor salariale pentru perioada de lipsă...
Art. 251. [definiţia legală şi libertatea grevei]
(1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
(2) Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Nici un salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege.
1. ÃŽn lipsa încetării colective a lucrului, nu putem fi în prezenţa unei greve, ci eventual a unei executări necorespunzătoare a contractului de muncă.
2. Art. 251 alin. 1 din Codul muncii, nereferindu-se la încetarea lucrului în unitate, a abrogat implicit dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 168/1999, care se referă la încetarea...
3. Având în vedere libertatea de participare la grevă, pot proceda la încetarea lucrului şi salariaţii unor compartimente care nu au participat la declanşarea grevei, cu păstrarea însă a aceloraşi...
4. Demisia unui salariat grevist este inadmisibilă, întrucât, salariatul în cauză nu îşi poate îndeplini obligaţiile legale pe durata preavizului. ÃŽnsă, în cazul în care grevistul demisionar îşi reia munca...
5. Pe perioada derulării grevei este admisibilă demisia salariaţilor cu funcţii de conducere, cu respectarea termenului de preaviz. ÃŽnsă demisia salariaţilor participanţi la grevă este inadmisibilă, având în vedere imposibilitatea...
Art. 252. [protecţia greviştilor]
Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei.
1. Va fi incidentă răspunderea juridică în cazul organizării grevei sau participării la greva suspendată sau declarată ilegală de instanţa judecătorească. Persoanele vinovate sunt susceptibile inclusiv de concediere disciplinară....
2. Este aptă să atragă răspunderea juridică organizarea sau participarea la o grevă suspendată sau declarată ilegală. Organizatorii grevei şi/sau salariaţii participanţi pot răspunde patrimonial dacă sunt îndeplinite condiţiile acestei răspunderi:...
3. ÃŽn cazul organizării şi participării la o grevă ilegală, angajatorul este îndreptăţit să pretindă de la salariaţii vinovaţi inclusiv sumele de bani plătite salariaţilor care, deşi nu au participat...
4. Având în vedere că între organizatorii grevei şi angajator nu există raporturi contractuale, iar organizarea unei greve ilegale reprezintă un fapt juridic ilicit, un delict civil, rezultă că în...
5. Salariaţii care încetează activitatea invocând o grevă spontană, deci în afara cadrului legal pentru organizarea şi desfăşurarea grevei, sunt susceptibili să răspundă disciplinar, întrucât îşi încalcă obligaţiile de serviciu....
6. ÃŽn cazul în care, fără a se declanşa o grevă spontană, sindicatul convoacă salariaţii la o şedinţă, în timpul programului de lucru, nu se poate angaja răspunderea salariaţilor. Astfel,...
7. Salariaţii participanţi la o grevă spontană vor răspunde faţă de angajator în temeiul dispoziţiilor art. 270 din Codul muncii, nefiind admisibilă obligarea acestora la daune morale.
8. Răspunderea organizatorilor grevei este civilă delictuală, iar nu contractuală. Astfel, în ceea ce priveşte sindicatul, soluţia este justificată de împrejurarea că acesta nu se află în raporturi contractuale cu...
9. Având în vedere că în perioada grevei încetează munca, precum şi faptul că abaterea disciplinară presupune săvârşirea unei fapte ilicte în legătură cu munca, rezultă că pe durata grevei...
10. Din punctul de vedere al naturii juridice, răspunderea organizatorilor grevei, în cazul grevei declarate ilegale, este civilă delictuală. Aşadar, organizatorii grevei nu răspund contractual, întrucât între ei şi angajator...
11. ÃŽn ceea ce priveşte răspunderea salariaţilor în cazul grevei spontane, care nu are organizatori, se pot susţine două puncte de vedere. Astfel, în primul rând, se poate afirma că...
12. Salariaţii răspund patrimonial, alături de organizatorii grevei, pentru participarea la greva ilegală, numai în cazul în care participarea la grevă a fost efectivă. Prin urmare, salariaţii care doar au...
13. Pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaţilor şi a organizatorilor grevei, este necesar ca greva să fi fost declarată sau continuată ilegal, instanţa judecătorească să fi decis încetarea grevei, să...
14. Producerea de către salariat, în timpul grevei, a unor daune în patrimoniul unor terţi, nu atrage răspunderea angajatorului, în calitate de comitent pentru faptele prepusului, în temeiul art. 1000 alin....
15. Se poate angaja răspunderea disciplinară a salariatului care participă la o grevă ilegală. Astfel, pe perioada grevei ilegale nu se suspendă contractul de muncă, ceea ce înseamnă că salariatul...
16. ÃŽn cazul suspendării grevei sau declarării ei ilegale de către instanţa judecătorească, salariaţii care organizează sau participă în continuare la grevă vor răspunde disciplinar faţă de angajator, putând fi...
17. Efectul suspensiv al grevei este înlăturat cu efect retroactiv, în cazul declarării grevei ca ilegale, începând cu momentul la care a devenit ilegală. Prin urmare, din acest moment ne...
18. Având în vedere că pe durata grevei contractul de muncă este suspendat, salariatul neavând obligaţia de a presta munca, rezultă că, practic, el nu poate prejudicia angajatorul prin fapte...
19. Având în vedere natura civil-delictuală a răspunderii organizatorilor grevei ilegale, este admisibilă cererea de acordare a daunelor morale, formulată de angajator.
20. Răspunderea organizatorilor grevei pentru prejudiciile produse prin declararea sau continuarea nelegală a grevei, este o răspundere civilă delictuală. Dacă greva a fost organizată de sindicat, desigur că răspunderea va...
21. Având în vedere inexistenţa unei relaţii contractuale privitoare la condiţiile declanşării şi continuării grevei, între organizatorii acesteia şi angajator, răspunderea primilor, în cazul grevei ilegale este o răspundere civilă delictuală,...
22. ÃŽn cazul grevei organizate, declanşate cu încălcarea legii, răspunderea aparţine celor care au decis încetarea colectivă a lucrului, adică liderii de sindicat sau reprezentanţii salariaţilor. De regulă, salariaţii care...
23. Constituie abatere disciplinară, aptă să atragă desfacerea disciplinară a contractului de muncă, iniţierea sau participarea la greva declanşată fără observarea dispoziţiilor legale care reglementează procedurile prealabile declanşării. De altfel,...
24. ÃŽntrucât greva nu trebuie să afecteze situaţia altor persoane şi să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau bunurile altor persoane, este ilegală măsura de blocare a drumurilor sau...
25. Pot fi exemplificate drept cazuri de grevă ilegală, următoarele situaţii: când greva a fost declanşată pentru rezolvarea unui conflict de drepturi, iar nu de interese, când greva vizează atingerea...
Art. 253. [sediul materiei]
Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.
1. Pe parcursul derulării grevei, salariaţii grevişti îşi păstrează o serie de drepturi decurgând din raporturile de muncă, cum ar fi drepturile de asigurări sociale, vechimea în muncă pentru perioada grevei....
sursa :http://www.codulmuncii.ro/integral.php