Medicina Bucureşti

M-ar interesa, daca poate cineva sa imi spuna, care mai e situatia cu doctoratele in medicina in Romania. Nu mai exista decat doctorat la zi? Cum se intampla lucrurile, concret, trebuie sa mergi sa lucrezi in clinica pe perioada doctoratului obligatoriu? Dar la specialitatile preclinice? Este adevarat ca nu mai poti sa faci doctorat decat daca ai facut masterat inainte?

Multumesc.

Din cate stiu eu, exista si doctorat fara frecventa, dar este cu plata.Nu cred faza cu masteratul, sau poate nu am auzit eu.

Nu mai exista decat doctorat la zi? Cum se intampla lucrurile, concret, trebuie sa mergi sa lucrezi in clinica pe perioada doctoratului obligatoriu? Dar la specialitatile preclinice? Este adevarat ca nu mai poti sa faci doctorat decat daca ai facut masterat inainte?

exista doua forme de doctorat: cu frecventa si fara frecventa. La randul lor - fiecare din ele sunt pentru cadre didactice/pentru alte persoane decat cadre didactice, cu ceva principii diferite. Cel fara frecventa se face doar cu plata. Cel cu frecventa se poate face cu plata (tot cam asa, 1000 euro/an) sau fara plata (cu bursa, dai un concurs sa prinyi bursa). Cel cu frecventa fara plata se face cu salariu (bursa de bursier) cu ceva limitari: nu poti sa ai decat aici carte de munca si alte venituri, sunt niste prevederi tampite intr-o lege care le cam limiteaza. Salariul de doctorand e cam la fel cu cel de preparator/rezident - dar fiecare universitate il stabileste, o parte vine de la minister, restul prin autonomie universitara. Daca esti si rezident, trebuie sa alegi ca ce vrei sa fi platit (doctorand - daca vrei sa faci doctoratul si renunti la salariul de rezident), sau rezident - si faci fara frecventa doctoratul. Daca nu iti alegi specialitatea la rezidentiat in baza doctoratului, oricum doctoratul trebuie sa fie in specialitate inrudita (e un ordin destul de neclar al ministerului educatiei despre ce inseamna intrudit si cum poti sa le faci totusi pe amandoua). Mai multe detalii cred ca poti sa afli de la secretariat si pe site-ul umf.

Anul asta nu a fost cazul cu masterul obligatoriu, dar era vorba sa fie asa de la anu'. Iar nu e clar daca se va aplica la medicina.

Inca mai poti începe un doctorat daca nu esti medic specialist ?

Adica sa devii überspecialist pe un domeniu, în timp ce nici macar specialist nu esti ? Credeam ca au scos absurditatea asta.

Im wrote:Inca mai poti începe un doctorat daca nu esti medic specialist ?

tu glumesti? eu am o gramada de colegi care au terminat in 2005 si acum sunt doctoranzi pe la diferite specialitati

Im wrote:Inca mai poti începe un doctorat daca nu esti medic specialist ?

Adica sa devii überspecialist pe un domeniu, în timp ce nici macar specialist nu esti ? Credeam ca au scos absurditatea asta.

Nu numai ca poti incepe doctorat daca nu esti specialist, dar il poti incepe si fara sa fii macar medic rezident, adica doar ca absolvent.
La fel, poti ajunge cadru universitar bine-mersi doar ca absolvent si sa te apuci sa predai despre specialitatea pe care abia o incepi, cu ceva scapari se afla despre unii ca au postul si inainte de a termina facultatea...

Multumesc pt raspunsuri.

Din cate stiu eu, doctoratul e un titlu stiintific, nu are a face cu titlul de medic specialist. Si tot din cate stiu, asta e valabil in toate tarile, cel putin in SUA sigur, adica nu esti conditionat in nici un fel sa faci rezidentiat inainte.

Pe mine nu ma intereseaza din perspectiva sa prind un rezidentiat, ca sunt pe sfarsite cu rezidentiatul, ma intereseaza pur si simplu, si fara frecventa ca nu pot sa imi las postul dupa ce dau examenul de specialitate. Am mai inteles ca s-au introdus ceva cursuri si s-a modificat grila de examene din primul an - stie cineva ceva?

Eu sunt doctorand de anul I fara frecventa. SE platesc 1000 de euro pe an, in cate 4 rate trimestriale, in lei, la cursul zilei.
Se tin niste cursuri cu lucrari practice cu tot (pana acum biostatistica si bioetica, mai raman ceva cu managementul proiectului de cercetare si etica cercetrii pe animale de laborator). Se dau examene la sfarsitul ficarui curs (unul in martie, altele in aprilie, mai, iunie, octombrie). La sfarsit se da un examen din toate astea. Examenele au si o varianta on line, sunt simple si se puncteaza cu admis/respins.
Apoi am inteles ca urmeaza niste examene din specialitati inrudite cu cea pe care ai lucrare si sustinerea unor referate care, atentie!, spre deosebire de anii anteriori, trebuie publicate intr-o publicatie cu cod ISBN, ISSN.
SE fac cateva chestii interesante la cursurile astea, cel putin la biostatistica am invatat chestii pe care le utilizeaza acum toata sectia.
Pentru ma multe detalii, astept intrebari aici, sau cititi pe site-ul facultatii.
http://www.univermed-cdgm.ro/?pid=744

unde esti doctorand?
ai dat vreun examen?


sau se putea inscrie oricine care are 1000 de euro/an?


k

Sunt doctorand la Carol Davila. Eu sunt rezi pe anatomie patologica si am doctorat pe boli infectioase. Am dat un examen de admitere din materia de rezidentiat. N-a fost prea greu. Conditia e sa ai mia de euro si o lucrare de doctorat. Adica un profesor care sa-ti incredinteze un proiect de cercetare. Profesorii au un numar limitat de locuri. Pe langa aceasta forma mai sunt doctorate la frecventa, unde te platesc ei cu salariu de cercetator stiintific si semnezi un contract prin care te angajezi ca nu mai ai alte venituri din medicina (garzi, policlinica, granturi). Mai e un doctorat fara taxa pentru cadrele didactice UMF Carol Davila. Dar la toate trebuie sa ai un proiect de cercetare de la profesor. Nu te poti inscrie decat cu acordul scris al unui profesor din lista lor.

cataghe wrote:Din cate stiu eu, doctoratul e un titlu stiintific, nu are a face cu titlul de medic specialist. Si tot din cate stiu, asta e valabil in toate tarile, cel putin in SUA sigur, adica nu esti conditionat in nici un fel sa faci rezidentiat inainte.

E un titlu stiintific, de hyper-specialist, dar care în mod logic, rational, cum vrei tu, ar trebui sa urmeze unui alt titlu stiintific de baza (ca titlul de doftor e si stiintific, doar ai sustinut o teza - vorbim de licenta de la sfârsitul rezidentiatului, acum ne-am aliniat si noi), nu sa-l preceada.

Oricum, în SUA nu degeaba cei care nu practica medicina fac PhD, iar cei care practica medicina fac internat si apoi PhD. Chiar daca ai putea sa le faci pe amândoua în acelasi timp, teza de specialitate obligatorie e *de ajuns* ca amploare si investitie personala, pe parcursul rezidentiatului. E firesc, se urca pe scara cunostintelor pas cu pas, nu sari la ultima treapta aiurea pentru ca între timp trebuie sa tratezi oameni cu cunostinte de pe treptele intermediare.

Si înca o chestie, un doctorat înseamna o munca de cercetare. Sunt oripilat când vad ca în loc sa se dea bani pentru aceasta munca (ca în SUA), ai nostri cer bani ca sa te lase sa muncesti !!! E evocator pentru situatia de goana dupa titluri de la noi.

Im wrote: Oricum, în SUA nu degeaba cei care nu practica medicina fac PhD, iar cei care practica medicina fac internat si apoi PhD.

Daca vor, nu te obliga nimeni sa faci nici una, nici cealalta, nici sa le faci in ordinea asta.

Chiar daca ai putea sa le faci pe amândoua în acelasi timp, teza de specialitate obligatorie e *de ajuns* ca amploare si investitie personala, pe parcursul rezidentiatului. E firesc, se urca pe scara cunostintelor pas cu pas, nu sari la ultima treapta aiurea pentru ca între timp trebuie sa tratezi oameni cu cunostinte de pe treptele intermediare.

Nu are nici o legatura una cu alta, crede-ma. La doctorat nu tratezi oameni, ci aprofundezi o anumita tema pana in panzele albe. Chestia asta in principiu poti sa incepi sa o faci imediat dupa terminarea facultatii. Ca vorbim de America, acolo facultatea de medicina e considerata postgraduate studies, in consecinta poti sa faci chiar si postdoc fara sa ai PhD . Ca sa nu mai vorbim de programele MD/PhD, de astea ce parere ai? Sigur ca la doctorat depinde foarte mult de specialitate si de tema, insa in general faptul ca ai un doctorat nu iti acorda nici un fel de competente suplimentare pe partea specialitatii. Nu e vorba de nici o ierarhie aici.

Ce spui tu e adevarat, poti face o gramada de chestii peste rând, dar ce sens are.

De ce faci un doctorat ?
1) pentru titlu
2) pentru bani (bursa sau salar)
3) pentru a ajunge cadru didactic

Acum, pe rând:
1) Pentru titlu. Bun, sa zicem. Unii se recomanda cu munca facuta, altii cu titlul. De aici si doctorat cu plata, rezidentiat cu plata (în curând?). Mirifica urmare.

2) Da, doctoratul e contract de munca în cercetare, evident ca banii propusi sunt importanti. De aceea ma îngrozesc ca exista "doctorat cu plata" în care în loc sa primesti bani pentru ca muncesti, dai bani pentru ca muncesti. Asemenea abordare a problemei, mai rar.

3) Vrei sa ajungi profesor. Bun. Doctorat obligatoriu. Dar, evident, si specialitate obligatoriu. Daca nu ai specialitatea, poti sa ai doctorat, degeaba. Specialitatea e un minim de bun simt, si prima chestie pe treapta importantei eforturilor. In alte parti lumea nu are timp liber de pierdut aiurea facând doctorate, timpul e pretuit altfel, mai ales în medicina, mai ales ca internii de peste hotare (inclusiv SUA) lucreaza ca negrisorii pâna noaptea. Ei îsi pun problema de unde naiba sa gaseasca timp sa-si faca lucrarea de diploma (teza de licenta). Si aia îl doare mult mai mult, ca pe diploma aia va primi salar de specialist, considerabil mai mare, si nu pe doctorat.

In prezent, fara examenul de specialitate, esti nimeni, esti un student si atât. Nici n-ai terminat facultatea, eventual nici n-ai intrat la rezidentiat, si tu te joci de-a doctorandul. Pentru ce ? Si sa mai dai si bani pentru asta.

Hai s-o luam altfel. Exista ingineri. Exista doctori-ingineri. Ce-ai zice sa întâlnesti studenti la politehnica, chinuindu-se sa învete materii si sa se duca la examene în sesiune, mai în vara mai în toamna, dar cu doctorat ? Chiar nu ti se aprinde nici un bec ca ceva e absurd ?

Da, evident, ala e capabil si poate. Dar tot absurda mi se pare situatia, ala ori e next Einstein, ori e next alearga-dupa-titluri-sef.

Pentru ce ? Si sa mai dai si bani pentru asta.

pt ca un doctorand daca ia minim punctajul ultimului candidat declarat admis la rezidentiat poate deveni rezident pe specialitatea pe care isi face doctoratul. de ex doctorandul pe cardiologie, endocrine, dermato poate deveni rezident pe aceste specialitati cu 750 de puncte la rezidentiat

Zic sa va mai ganditi inainte de a face comentarii care pot jigni pe cineva. Eu sunt rezident si doctorand. Poate ca vreau sa fac patologie hepatica de performanta (tema mea de doctorat). Poate ca am o idee noua in stabilirea unui algoritm prognostic pentru bolnavii de hepatita cronica. Poate ca sefa mea crede in mine la doar un an dupa ce i-am aparut la usa fiindca ma duc e capul.
In SUA si nu numai se platesc si studiile universitare. In actualul format al doctoratului se platesc cursurile sustinute de profesori. Ma rog, cred ca asta ii intereseaza mai putin pe cei care cred ca ma joc de-a doctorandul. Domnilor doctori, eu sunt anatomopatolog si va atentionez ca dumneavoastra va cam jucati de-a medicina. Nu cei care au scris aici, desigur, dar daca e sa generalizam...
Vreau sa stiu pe ce se bazeaza unii cand nu iau in considerare posibiltatea ca ma duce capul ceva mai mult si pot face doctorat chiar fiind rezidenta. Si apoi va spun si eu pe ce ma bazez cand spun ca medicii clinicieni se cam joaca cu diagnosticul si tratamentul.

Sa nu uit: intai am luat rezidentiatul, apoi am ales specialitatea si spitalul, apoi mi-am cunoscut sefa si colegii si peste vreo 8 luni mi s-a oferit o lucrare de doctorat. Punctajul meu a fost de 826 de puncte la rezidentiatul din 2004.

Multumim pentru CV, dar nu te-a atacat nimeni personal. Era vorba de niste fenomene care au loc in jurul nostru. Daca, de exemplu, lumea de pe-aici ataca fara oboseala UMF-ul, asta nu inseamna ca ataca fiecare membru in parte al UMF-ului. Desigur ca intotdeauna exista si exceptii atât de notabile, incât sunt singurele care conteaza pozitiv.

Cât despre doctorat si rezidentiat, iarasi, dumneata esti o exceptie, pentru ca esti rezident la anatomopatologie. Exceptând specialitatea pe care doresti dumneata sa o obtii si alte câteva, mie personal mi se pare ca munca de rezident, de principiu, este una coplesitoare: schimbarile care se petrec cu noi si lucrurile pe care ar trebui sa le invatam sunt atât de importante incât n-ar mai trebui sa lase loc pentru activitati profesionale paralele. Rezidentiatul e pur si simplu prea important.
Desigur ca in practica lucrurile stau altfel, si la noi fiecare rezident poate alege cam cât vrea sa lucreze pentru a deveni medic, in adevaratul sens al cuvântului (care o fi ala, nu mai stiu nici io.)

Din partea mea n-am nimic cu medicii, sau cu studentii/rezidentii, observ doar o lipsa de coerenta a sistemului, acum într-o noua prezentare: elemente (legi, regulamente) vechi amestecate cu elemente reformate.


Platitul studiilor universitare nu e totuna cu platitul muncii pe care o faci într-un laborator (în cadrul unui doctorat oferit, cum e normal, de catre o instanta interesata sa afle un rezultat). In primul caz muncesc altii pentru tine, în al doilea muncesti tu pentru altii. Tot în SUA, doctoranzii (cel putin cei americani) au salarii/burse, contracte etc.

In principiu e ok faptul ca platesti profesorii care îti tin cursurile de doctorat, dar sunt doua anomalii în opinia mea:
- salariul ti-e 100 euro iar taxa pentru un curs ... 150 euro si-s mai multe cursuri ;
- profesorii aceia nu trebuie sa te plateasca si ei pe tine ca muncesti ca bezmeticul pentru granturile, proiectele si prestigiul lor ?


Cum ar fi ca internii (rezidentii) din SUA în loc sa primeasca salar, sa nu primeasca nimic ci sa plateasca taxe la greu, pentru ca profii le tin niste cursuri ?

In alte tari, indiferent ca-s cu învatamânt de stat sau privat, pâna si externul (studentzelul de anii 3-6) primeste niste banutzi pentru faptul ca munceste dimineata la spital. Chiar daca i se tin cursuri.

Nu stiu de unde presupunerea ca anatomia patologica e usoara si implica putina munca. Crede-ma ca 10 ore de microscop pe zi asezonate cu vreo 2 necropsii inseamna ceva munca. Daca nu ma credeti, va invit la Colentina sa ne vedeti in plina activitate.

Im, cred ca e o neintelegere la mijloc, pt ca tu discuti strict sistemul din Romania. Din pacate in Romania doctoratul a ajuns o chestiune atat de nasoala si atatea specimene ieftine au avut (si au) acces la el, incat persoanele serioase (vezi situatia Brigaelei) se vad puse in situatia jenanta in care insasi ideea de doctorat e discreditata. Eu discutam in general ce se intampla prin lumea asta . In SUA, de ex, poti sa faci doctorat cand vrei, insa nu am auzit, ce-i drept, sa il poti face in acelasi timp cu rezidentiatul. Asta pt ca ambele implica munca full-time si ziua are 24 de ore pt toata lumea.
La noi, din cate am vazut eu, asa-zisii doctoranzi cu frecventa de pe specialitatile clinice lucreaza pur si simplu in clinica cot la cot cu rezidentii si nu e nici o diferenta intre ei, ceea ce mie personal nu mi se pare normal. De cele mai multe ori doctoratul cu frecventa este a). o solutie ca sa prinzi un anumit rezidentiat, sau b). o solutie ca sa ramai in oras universitar pt inca cativa ani, in speranta ca intre timp apare vreo oportunitate ca sa ramai. Din pacate, ar trebui sa fie vorba despre cu totul altceva. In tarile unde se face medicina serios, cercetarea este parte integranta din munca medicului, fara asta nu se poate. La noi cercetarea e o gluma (proasta), cu mici exceptii (prea mici).

brigaela wrote:Nu stiu de unde presupunerea ca anatomia patologica e usoara si implica putina munca. Crede-ma ca 10 ore de microscop pe zi asezonate cu vreo 2 necropsii inseamna ceva munca. Daca nu ma credeti, va invit la Colentina sa ne vedeti in plina activitate.

Si când iti mai ramâne timp de doctorat? Noaptea?

Nu ziceam ca anatomopatologia e mai usoara, departe de mine gândul asta, sunt convins ca e mult mai grea, realmente, ca multe specialitati; lucru agravat de faptul ca rezidentii "clinici" adesea mai si lenevesc (nu toti, bien sur). Dar lucrul cu pacienti, sau hai sa le zicem mai bine, oameni, determina niste trasnformari in bietele noastre creierase, de care nu suntem preveniti si a caror importanta e de-abia banuita. (De-asta spuneam la alt topic ca imi pare rau ca n-am facut ca lumea psihomed, pe de alta parte nicaieri in lume nu se insista pe lucrurile astea)

Doctoratul cu plata e cea mai mare ineptie pe care am auzit-o vreodata dar daca il faci ca sa iti poti schimba specialitatea din anatomie ilogica in boli infatuoase cred ca merita 1000 de euro pe an, dar doar in cazul in care n-ai ce face cu banii.
E absurd sa ii interzici unui doctorand sa nu aiba finantare din granturi. Grantul e esential pt cercetare iar el se acorda in functie de calitatea cercetarii celui care il solicita si reprezinta o atestare a valorii stiintifice a proiectului. Sa nu ceri granturi pt cercetare inseamna sa promovezi in mod constient incompetenta. Publicatiile ISBN si ISSN sunt fake. Am un prieten care poate da cod ISBN de exemplu pt o lucrare de diploma in domeniul prelucrarii prin aschiere sau cresterea viermilor de matase.
Ceea ce conteaza sunt publicatiile ISI, unde cineva evalueaza calitatea lucrarii iar ea este vizibila si altor cercetatori din domeniu care o pot evalua la randul lor si o pot cita in articolele lor.

Nu-mi schimb specialitatea fiindca eu mi-am ales-o de buna voie la rezidentiat. Am fost printre norocosii care au putut lua ce au vrut.
Tinand cont ca stau cam 10 ore in spital dintre care norma mea e de 6 si ca mai lucrez cateva ore si in weekend, cred ca am timp sa fac si doctorat si rezidentiat.
Stiu ca lucrul cu pacientii e dificil si in general nu-ti ofera satisfactia sufleteasca necesara. si munca cu mortii e grea, dar nu ma plang. Imi place ce fac si n-as schimba nici intr-o mie de ani.
Aia cu granturile e chiar o tampenie pe care n-o inteleg. Adica bine, ei iti platesc cursurile si ceva material de cercetare. Dar restul? Pentru o lucrare de doctorat iti trebuie atatea si facultatea chiar nu are bani.
Asadar, nu, nu fac doctorat sa-mi schimb specialitatea, ci fiindca am o idee noua, buna, care e la confluenta intre anatomie patologica si boli infectioase si s-a gasit cineva sa creada in ideea mea.

brigaela wrote:Tinand cont ca stau cam 10 ore in spital dintre care norma mea e de 6 si ca mai lucrez cateva ore si in weekend, cred ca am timp sa fac si doctorat si rezidentiat.

Wait a minute, incerci sa ne pacalesti? Spuneai ca anatomopat e dificila pt ca stai 10 ore la spital. Acuma, ne zici norma e doar de 6! 10 doar cu tot cu doctorat.

Stiu ca lucrul cu pacientii e dificil si in general nu-ti ofera satisfactia sufleteasca necesara. si munca cu mortii e grea, dar nu ma plang.

Nu e vorba (doar) de satisfactie sufleteasca. E vorba de un schimb (sa-i zic si io tranfer), si de o rezonanta cu suferinta. Si de ingurgitarea informatiei medicale, care are si ea un efect asupra noastra, adesea ignorat. Ca sa ajungi medic, mi se pare ca trebuie sa parcurgi un drum de initiere foarte greu. Daca o iei pe scurtatura, ajungi "medic", nu medic. Medicina ar trebui sa fie o cale pe care sa o urmezi, nu doar o alta slujba, ca sa mai faci vro doua pe lânga. Sunt convins ca si "lucrul cu mortii" te schimba, dar in alt fel, nu prea imi dau seama cum, deocamdata.

Toate astea la modul teoretic, desigur.

Sau, daca vreti, la modul strict teoretic, medicina ar trebui sa fie sinonima cu altruismul. Ar trebui sa conteze "facerea de bine" mai mult decât cariera in sine, conceptul de cariera e unul van. Daca suntem de acord ca avem nevoie de un sistem medical centrat pe pacient, trebuie sa incepem aceasta reforma cu noi insine.

Toate astea la modul absolut strict foarte teoretic, desigur bineinteles of curs.

Pai norma de rezi pe anapat e de 6 ore pe zi (nu 7 ca la alte specialitati). Cum nu-mi inchipui ca exista rezidenti care pleaca dupa 7 ore acasa, nici nu plec decat dupa 10. Dar asta cred ca e generala. Fiindca numarul de medici este mult sub necesar, cei care sunt, inclusiv rezidentii muncesc mai mult.
Acum te intreb altceva: daca stau peste program si vad 5 biopsii hepatice in fiecare zi, ce fac? Slujesc pacientul, fac diagnostic, il ajut pe omul ala sa primeasca un diagnostic exact si un tratament adecvat sau ma ocup de lucrarea mea de doctorat si deci de cariera mea? Eu zic ca merg amandoua, asa incat nu pot sa-ti spun exact cat din ceea ce fac e rezidentiat si cat doctorat. Ele se impletesc intr-un mod fericit si de aceea cred ca sunt norocoasa.

voi cum stiti,daca esti gata rezident peo specialitate si incepi doctorat pe o alta,iti poti schimba specialitatea pe cea a conducatorului de doctorat?

De principiu se poate, cu acordul ministerului sanatatii - unde depui o cerere pentru schimbarea specialitatii in baza doctoratului.

si esti confirmat ca rezident pe noua specialitate,sau ca doctorand?esti platit ca rezident,sau ca doictorand?
schimbarea specialtatii se poate in cazul oricarei forme de doctorat sau e valabil doar in cazul doctoratului cu frecventa si pe locurile bugetate?

brigaela wrote: Slujesc pacientul, fac diagnostic, il ajut pe omul ala sa primeasca un diagnostic exact si un tratament adecvat sau ma ocup de lucrarea mea de doctorat si deci de cariera mea? Eu zic ca merg amandoua, asa incat nu pot sa-ti spun exact cat din ceea ce fac e rezidentiat si cat doctorat. Ele se impletesc intr-un mod fericit si de aceea cred ca sunt norocoasa.

Corect. De-asta am spus ca anatomopatologia e un caz particular; in alte specialitati, cele doua "interese" rareori se suprapun.

Marlene wrote:si esti confirmat ca rezident pe noua specialitate,sau ca doctorand?esti platit ca rezident,sau ca doictorand?
schimbarea specialtatii se poate in cazul oricarei forme de doctorat sau e valabil doar in cazul doctoratului cu frecventa si pe locurile bugetate?

Nu stiu exact cum e cu schimbarea specilitatii, decat ca depinde de ministerul sanatatii - unde depui cererea. Din cate speculez eu - ar fi valida pentru doctoranzii cu frecventa care sunt platiti ca doctoranzi, si renunta la salariul de rezident (il fac in afara normei) - cumva echivalent cu "si-ar fi ales la distributie la rezidentiat oricum". E insa o specificare a ministerului (vezi pe site la UMF) unde se spune ca se poate face simultan rezidentiatul si doctoratul

In urma dispozitiilor conducerii Ministerului Sanatatii Nr. EN/4935/06.12.2005, doctoranzii cu frecventa care au promovat si concursul national de rezidentiat au urmatoarele posibilitati de a-si continua studiile:

* in cazul in care doctoratul si rezidentiatul sunt in aceeasi specialitate, pot efectua pregatirea in afara normei de baza de doctorat cu frecventa, fara a fi salarizati ca rezidenti, cu respectarea integrala a programului stabilit pentru rezidentiat;
* in cazul in care specialitatea in care sunt confirmati ca rezidenti nu corespunde domeniului/specialitatii in care efectueaza doctoratul sau nu exista posibilitatea respectarii programului de rezidentiat, medicul va avea drept de optiune pentru amanarea inceperii/intreruperea pregatirii prin rezidentiat sau trecerea la doctoratul fara frecventa, cu taxa.

In situatia de la punctul 2, cand se va opta pentru amanarea/intreruperea rezidentiatului pana la finalizarea doctoratului cu frecventa, cei in cauza vor fi preluati ca rezidenti cu contract individual de munca pe durata determinata de catre Ministerul Sanatatìi.

Intreaba la resurse umane la minister.

eu intrebam daca ai luat rezidentiatul a priori sa te inscrii la doctorat?
iti poti schimba specialitatea oricum?
mersi oricum!

Nu cred ca am inteles toata intrebarea; sper sa te ajute ce stiu: din cate stiu: ca daca esti rezident pe specialitatea A (prin rezidentiat), ulterior doctorand cu frecventa pe specialitatea B (in aceeasi grupa de specialitati)- cu acordul ministerului sanatatii - poti sa iti schimbi specialitatea de rezident pe cea de doctorat - si ramai platit ca doctorand.

Poate are cineva mai multe detalii de la minister, eu unul imi pare rau nu am/nu stiu mai multe.

mersi mult de informatie!
m-a ajutat!

Adica, de ex., daca iei MEDICINA INTERNA poti deveni apoi CARDIOLOG?
WOW.....deci pana la urma rezidentiul asta e o frectie. Oricine poate deveni aproape orice.

...daca iti accepta ministerul sanatatii cererea

in principiu o accepta...portita asta a lasat-o deschisa
partea proasta e ca doar intre specialitati inrudite
si cam stim cu totii ce inseamna un doctorat:adica cate umilinte,umblat dupa prof,mancat ***** cu lingurita sau cu polonicul...etc...eu,sincer stau si ma intreb daca merita-pana la urma poate e mai bine sa mai dai un rezidentiat...

Marlene wrote:in principiu o accepta...portita asta a lasat-o deschisa
partea proasta e ca doar intre specialitati inrudite
si cam stim cu totii ce inseamna un doctorat:adica cate umilinte,umblat dupa prof,mancat ***** cu lingurita sau cu polonicul...etc...eu,sincer stau si ma intreb daca merita-pana la urma poate e mai bine sa mai dai un rezidentiat...

Aham... eu nu prea cred gogorita asta cu specialitati inrudite, cred ca depinde mai mult cum te cheama decat cat de inrudite sunt specialitatile... Cat despre umilinte, oh, mi-e rau, bietii de ei, deja imi dau lacrimile de compasiune... cine spune asa ceva se vede ca idee nu are cate umilinte mananci ca simplu rezident.

stai linistit,stiu ce umilinte are un rezident,caci ma numar printre ei!
in rest vorbeam de linguselile,umilintele,"sarut mana"-urile de care unul sau una fara 'nume' si spate are parte in cazul in care doreste sa-si inceapa un doctorat

Are careva subiecte ce s-au dat la examenul de admitere la doctorat in anii trecuti (pe chirurgie:D)? Tks!