"Vocatia a murit ! Traiasca prestatia !"

[b3]

De aici

Pe măsură ce îmbătrânesc în meseria de medic, devin din ce în ce mai pesimist în privinţa viitorului practicii medicale. Pesimismul meu nu este legat de aspectul ştiinţific sau de cel tehnologic. Din acest punct de vedere, "viitor de aur meseria noastră are". Problema care mă deprimă este relaţia cu pacientul, adică aspectul îngrijirii omului bolnav şi nu cel al vindecării pacientului, pentru că în definitiv noi îngrijim oameni şi nu doar rezolvăm cazuri patologice. Dar să o iau sistematic, ca să vă deprim şi pe voi, dragi cititori.

Am fost recent într-un spital universitar de top, renovat recent. M-a uimit conceptul funcţional al circuitelor, ecografele 3 sau 4D, aparatul RMN, uşile largi ale saloanelor, paturile cu sistem de ridicare, balustradele de-a lungul coridoarelor şi câte şi mai câte. Dar nicăieri în tot spitalul nu exista o singură încăpere unde medicul curant să poată sta de vorbă cu pacientul sau familia în deplină linişte, calm şi izolare. Să fie asta doar deformarea mea de medic de familie? Mă îndoiesc! Am văzut paciente extrem de jenate că trebuiau să facă faţă unei anamneze agresive privind viaţa lor sexuală într-un salon cu şapte paturi şi în prezenţa unei trupe de studenţi care chicoteau tot timpul. Am văzut paciente izbucnind în lacrimi pe holuri când îşi aflau diagnosticul grav ţipat de un rezident grăbit. Totuşi suntem oameni nu purtători de boli care să dea de lucru medicilor şi de învăţat studenţilor! Dar să trec la rezidenţi.

În urmă cu mai mulţi ani am renunţat să mai predau cursuri rezidenţilor de medicina familiei. Nu ştiu dacă am fost un bun profesor, dar m-am străduit să le predau materia într-o perspectivă cât mai largă, incluzând şi aspectele psihologice, sociale, culturale şi economice ale suferinţei umane. Visul meu că le formez mintea şi atitudinile profesionale a încetat brusc după primele 10 cursuri. Am fost abordat cu mult aplomb de liderul lor care mi-a transmis în esenţă următoarele (traducere liberă): "Dom'le, ne spui lucruri mişto care nu le-am mai auzit până acum, da' lasă vrăjeala şi spune ce ne dai la examen?" De la colegii de alte specialităţi am auzit lucruri similare, de genul "vreau să învăţ câteva şmecherii (presupun că tehnici, manevre şi proceduri chirurgicale sau exploratorii) ca să iau banul clientului".

Cuprins de cele mai negre presimţiri am făcut o anchetă personală printre câteva zeci de candidaţi la rezidenţiatul din 2009 privind idealul lor de specialitate. Majoritatea covârşitoare îşi dorea o specialitate care "să le aducă mulţi bani, să constea în câteva tehnici pe care să le aplice fără prea mare efort toată viaţa, să intre cât mai puţin în contact cu pacientul şi să nu mai fie deranjat odată ce a ieşit pe poarta spitalului". Vă las pe dumneavoastră să identificaţi acele specialităţi. Pe mine m-a frapat asemănarea cu fişa postului oricărui funcţionar public sau dacă vreţi a oricărui "amploiat". Mă întreb ce idealuri aveau când erau în liceu şi-şi doreau să intre la medicină?

Anchete făcute în Regatul Unit şi în SUA arată că există două motivaţii fundamentale pentru candidaţii la medicină: dorinţa de a îngriji oameni în suferinţă şi dorinţa de a face ştiinţă. În ultimii ani, la ei, sistemul de selecţie pare să îi favorizeze pe cei ce vor să facă ştiinţă. Din această cauză, universităţile lor au înfiinţat catedre de umanioare la facultăţile de medicină, cu scopul de a le educa sensibilitatea studenţilor. Noi îi selectăm pe baza unui test grilă care nu le solicită decât memoria. Pe parcursul facultăţii nimeni nu se ocupă de formarea lor ca profesionişti empatici şi atunci copiază atitudinile pe care le văd pe holurile spitalelor universitare. Uităm cu toţii că medicina este o profesiune vocaţională, iar vocaţia, conform DEX, este "aptitudinea deosebită pentru o anumită artă sau ştiinţă; chemarea, predispoziţia pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune". Sigur, când ai de produs 1.000 de medici anual nu te poţi baza doar pe cei cu predispoziţia naturală. Învăţământul de masă nu produce talente, dar poate produce meseriaşi cinstiţi. Vocaţia poate fi educată în mare măsură, dar asta presupune existenţa unui maestru. De aceea, în universităţile britanice şi americane există instituţia tutorelui, acel cadru didactic care îndrumă şi modelează dezvoltarea individuală a studentului pe parcursul anilor de studiu.

Un alt factor care concură la pierderea vocaţiei medicale clasice este economia. Casele de asigurări, fie de stat, fie private, nu urmăresc decât eficienţa financiară. Asigurătorul nu intră în acest "biznis" ca să se simtă pacientul bine şi doctorul mulţumit, ci ca să înmulţească banii. Tot ceea ce nu poate fi numărat – precum satisfacţia, siguranţa, căldura umană, încrederea – nu contează pentru asigurător (cu excepţia situţiei când este el însuşi suferind!). Medicul ideal este "montator" de proteze de şold, "instalator" de stenturi, "cititor" de imagini 3D etc. Prestaţia este standardizată ca timp şi valoare, cu garanţia ataşată la biletul de ieşire din spital. În rest, dacă doriţi lămuriri, întrebaţi medicul de familie. Dar nici el nu mai are multe zile bune deoarece casele de asigurări doresc să scadă ponderea plăţii per capita (adică abonamentul care îi punea pe medic şi pacient într-o relaţie stabilă, de durată) şi să crească ponderea plăţii per serviciu (adică pe prestaţie). Toate aceste modificări nu vor creşte calitatea asistenţei medicale, ci doar cantitatea încasărilor caselor de asigurări. A... şi, bineînţeles, numărul reclamaţiilor împotriva medicilor!

O analiză a reclamaţiilor primite la Colegiul Medicilor Bucureşti arată că cele mai reclamate specialităţi sunt cele intervenţioniste, de tip "instalator". Cauza cea mai frecventă a reclamaţiilor nu este insuccesul procedurii, ci lipsa explicaţiilor şi nerespectarea demnităţii persoanei. Adică o proastă comunicare şi o relaţie dezastruoasă medic-pacient. Desigur, câştigătorii sunt tot asigurătorii, dar cei de la divizia de malpraxis.

Ce putem face în contra acestei tendinţe? Este peste puterile editorialistului o astfel de încercare. Oamenii luminaţi ai profesiunii medicale vor trebui să se reunească şi să dezbată în căutarea soluţiilor. Două căi de acţiune par însă de neocolit. Colegiul Medicilor şi Universităţile de medicină vor trebui să reformeze selecţia, formarea şi curricula. Societatea va trebui să decidă dacă preferă o relaţie impersonală cu medicul, mediată de un asigurător, sau o relaţie umană, cu plata direct la medic. Până atunci, rămâne ca în titlu!

Dr. Sever Cristian OANA
Redactor-Sef

[Chingachgook]

are un prieten de-al meu o vorba

mi-a umplut c de lacrimi

[187.92a]

În urmă cu mai mulţi ani am renunţat să mai predau cursuri rezidenţilor de medicina familiei. Visul meu că le formez mintea şi atitudinile profesionale a încetat brusc după primele 10 cursuri. Am fost abordat cu mult aplomb "Dom'le, ne spui lucruri mişto care nu le-am mai auzit până acum, da' lasă vrăjeala şi spune ce ne dai la examen?" .

da, si eu cred la fel, sunt de acord cu dr-ul asta ca rezidentii de pe MF sunt si agramati si dezinteresati, ca nu le pasa de apcienti, etc.

din motivul asta sunt tratati cu dezamagire de doctori, asta cred si eu, pt ca nu sunt interesati de medicina ca sa invete etc

daca si dr asta zice ca n-ai cu cine..., probabil stie ce spune!

*cu restul chestiilor sunt de acord doar partial. o parte anume insa in afara de asta mi-a placut f f ftare

[b3]

daca citesti mai atent, se refera la toti medicii, nu doar la rezidenti, si nu doar la cei de mf... deh, presupun ca tl;dr...

[drcraciun]

Mie personal mi se pare o viziune cam pesimista. Eu nu am avut aceste impresii in timpul rezidentiatului (desi poate ca sunt o exceptie, cine stie ? desi nu-mi doresc sa fiu o exceptie)

[187.92a]

daca te referi la impresiile despre MF< sunt universale.
am vazut si asistente care se uita in scarbva 'a, e pe mf"
am citit tot, asta m-a frapat. si era si un fragment misto

odata i-am explicat unei MF vcred ca nu exagerez 5 ore de d-v. i-a placut. dar nu se compara cum i-ai explica unui dr care sa inteelaga si cu care ai ce vbi

[Blegoo]

"...daca si dr asta zice ca n-ai cu cine..., probabil stie ce spune!..."

Cu oarece regret, mă găsesc în acord cu trident.

[drcraciun]

Poate asa e in Romania. Nu stiu ce sa zic. Aici am observat ca the best and the brightest (nu chiar, dar tot pe acolo) vor sa se faca MF. Medicul meu personal MF de aici e un destept si un simpatic. (A trebuit, ca toti imigrantii, sa-mi fac si eu analize, radiografii, etc.) Christine (asiatica) vrea sa se faca MF; si e foarte desteapta, pe bune (chiar daca a tipat la mine), are mult common sense. Studentii care au rotat pe la noi si care sunt interesati de MF pun intrebarile cele mai interesante, atat specifice despre anumite medicamente, cat si despre etica (de ex. re. tratamente involuntare) si despre intractiunea cu pacientii psihiatrici. Chirurgii in devenire par cei mai plictisiti (dar e si normal, n-are cum sa-i intereseze psihiatria, dar totusi ma asteptam de la o oarecare curiozitate intelectuala si de la ei.) Internistii sunt niste prietenosi (desi n-am cunoscut decat unul pana acum, si ala arab de origine.) Glumesc doar pe jumatate. In general sensul la ce am spus e corect.

[187.92a]

http://www.amf-b.ro/rezidenti.html

cred ca spune destul de multe!

[drcraciun]

@trident: Da, vad. Eu cand eram pe stagiul de neuro in rezi, am avut un coleg temporar care era pe MF. Lui ii placeau foarte mult infectioasele, cred ca pentru ca pe stagiul ala chiar a fost bagat in seama, s-a simtit util si a invatat destul de multe. Uneori se ducea si lucra la infectioase de placere chiulind de la alte stagii. A zis ca a invatat multe si la stagiul de pediatrie, dar acolo a fost fara voie, ca l-au azvarlit in garda din prima zi si l-au lasat sa se descurce aproape singur. Din cauza asta, desi a invatat ceva, ramasese cu un gust amar despre pedi. E un baiat foarte destept si el (dupa cat mi-am dat eu seama de la neuro atunci.) Si chiar era motivat si interesat sa invete ceva.

MF care e medicul de familie a parintilor mei e o proasta si o lenesa, desi are ceva functii politice de conducere in asociatia aia a MF cu cabinete individuale particulare, apare si la TV, etc. Nu pot sa o sufar.

Cred ca depinde de individ si de motivatiile si aptitudinile lui/ei.

[b3]

Mie personal mi se pare o viziune cam pesimista. Eu nu am avut aceste impresii in timpul rezidentiatului (desi poate ca sunt o exceptie, cine stie ? desi nu-mi doresc sa fiu o exceptie)

Ba cred ca e posibil sa fi fost o exceptie, din cauza specialitatii. Asta zice si articolul, ca nu mai exista vocatia de medic. In psihiatrie inca mai exista.


kooksee, blegoo: fara offtopic.

[drcraciun]

Imi face placere ca ai acesta viziune optimista si pozitiva asupra specialitatii mele si a celor care o practica, dar eu ma simt nu numai psihiatru ci ma identific si cu profesiunea de medic in acelasi timp (mai ales ca lucrez in spital, nu izolat in ambulator acum). Mie personal mi-a placut intotdeauna sa mentin contacte permanente cu colegii de alte specialitati pe care i-am intalnit in real life pentru ca mereu cred ca am ceva interesant de invatat din toate specialitatile (nu chestii de tehnica de proceduri, bineinteles, mai mult de teorie) si de aia sunt si atras foarte mult de consultation-liason, ca pot sa merg pe sectii de medicina si chirurgie in spital, sa vad bolnavi cu patologie complexa si sa discut cu colegii de pe alte specialitati despre ei. Totodata, in real life, cand discut cu medicii de alte specialitati, mereu aduc vorba cu ei si despre problemele cu care se zbat ei, acolo, in specialitatea respectiva, re. relatia lor cu pacientii, cu administratorii, cu colegii lor de specialitate, etc. Mereu am avut de invatat si eu din acest fel de conversatii. In general poate ca am avut eu afinitate mai mult pentru oamenii optimisti, dar nu am intalnit prea mult cinism printre colegii de alte specialitati. Dezamagire da, tristeti si suparari da, dar nu cinism fata de profesia aleasa. Majoritatea medicilor, dupa parerea mea, fie in Romania, fie in alte tari, sunt inca motivati si interesati sa se dezvolte profesional, sa-si ajute pacientii, sa-si indeplineasca in continuare visurile initiale care i-au indemnat sa dea la medicina si pe viitor. Poate de aia pleaca si multi din tara, nu e numai pentru bani, sigur ca e sipentru bani, ca n-ai cum sa traiesti altfel, dar e sigur si pentru dezvoiltare profesionala, si asta se intampla TOCMAI pentru ca majoritatea colegilor medici sunt inca, dupa parerea mea, lipsiti de cinismul descris in articolul de sus si sunt inca interesati sa-si mentina aspiratia catre vocatia initial aleasa. NU incerc sa fiu politically correct, sunt chiar sincer cand scriu asta. Eu am incredere in majoritatea colegilor mei din toate specialitatile in real life. Mai exista si uscaturi, bineinteles, vezi medicul de familie al parintilor mei. Dar ea nu e "majoritatea", e doar o singura persoana individuala. Majoritatea celorlalti cu care am avut eu personal de a face de-a lungul rezidentiatului si apoi aici in Norvegia (care chiar sunt de cele mai diverse nationalitati si absolventi de scoli medicale din toata lumea) sunt foarte OK.

[b3]

Sunt partial de acord cu tine. Si total de acord ca poate ai intalnit tu numai oameni optimisti Sau poate ai un fel de a vedea lucrurile astfel incat ignori partile negative. Eu vad foarte mult cinism si egoism in jur, care in opinia mea nu are ce sa caute in profesia medicala, indiferent de cate greutati s-au lovit personale in cauza. Dar pana la urma suntem toti oameni, deci departe de ideal.

Legat de dezamagirile autorului articolului, am obs si la alte cadre didactice dedicate aceeasi dezamagire. Spuneau ca exista serii de studenti foarte seriosi, focused, care sunt atenti, pun intrebari, vor sa invete, si alte serii care ii fac sa-si puna intrebarea daca aia pricep ceva din ce le spun la curs, si cum or fi ajuns pana in anul respectiv.

[marmotul]

spunea nenea ala ceva de cazurile de malpraxis, ca ar fi nu din cauza unei proceduri gresite, ci din cauza ca nu au fost facute destule explicatii.
eu ma chinuii sa explic fiecarui nene in parte ce urmeaza sa i se intimple in cursul tratamentului , dar am observat ca sunt unii cu care chiar nu prea ai ce discuta, ca se uita ca vasile seicaru la colidele de pasti la tine. o sa mai continuii cu datul explicatiilor cit o sa pot, dar la un moment dat o sa incep sa obosesc si eu sa tot bolborosesc chestii neinteresante pentru unii.

cred ca ar trebui scrise mai multe carti gen om mai putin dotat intelectual's guide to medical procedures. ar fi un succes. americanii aia stiau ce fac cind au lansat seria asta

[b3]

explici la 10 pacienti, din care 9 nu inteleg nimic, ca sa nu te dea in judecata al 10-lea care intelege si ar vrea sa stie

[187.92a]

se numeste patient leaflet si nu te costa nimci sa faci asa ceva. e extrem de simplu. pb e ca tb sa specifici ca info de acolo nu e exhaustiva.

nu sunt de acord cu ce zici tu marmotule, e greseala ta daca aia nu inteleg. oricine intelege 'o sa te doara'. 'o sa faci vanatai', 'o sa curga tone de sange'.

[b3]

cred ca marmotu se refera la atitudinea pacientului de lasare completa in mainile doctorului si eventual ale lui dumnezeu. Nu conteaza nimic din ce-i zici, nu isi asuma nici o responsabilitate, nu ia nici o decizie. El a venit la tine sa-l faci bine, e treaba tu cum o faci.

[Blegoo]

"...kooksee, blegoo: fara offtopic..."

Ăsta-i warning legal, ori amenințat cu degetu' arătător?

[187.92a]

cred ca marmotu se refera la atitudinea pacientului de lasare completa in mainile doctorului si eventual ale lui dumnezeu. Nu conteaza nimic din ce-i zici, nu isi asuma nici o responsabilitate, nu ia nici o decizie. El a venit la tine sa-l faci bine, e treaba tu cum o faci.

si e treaba ta ca medic sa ii explici lui si familiei lui, ca d-aia esti medic....

[Calico]

eu ma chinuii sa explic fiecarui nene in parte ce urmeaza sa i se intimple in cursul tratamentului , dar am observat ca sunt unii cu care chiar nu prea ai ce discuta, ca se uita ca vasile seicaru la colidele de pasti la tine. o sa mai continuii cu datul explicatiilor cit o sa pot, dar la un moment dat o sa incep sa obosesc si eu sa tot bolborosesc chestii neinteresante pentru unii.

Nu e chin, e datoria ta. Mai ales ca ai una dintre specialitatile alea care baga chestii prin diferite gauri. Indiferent ca sunt oameni care nu inteleg, asta nu e o scuza sa nu explici intotdeauna, ca n-ai de unde sa stii dinainte daca omul ala o sa inteleaga sau nu.
Si daca vezi ca se uita lung la tine, reformuleaza, cum a zis si trident.

[187.92a]

sigur, trebuie insa sa iti si pese putin ca sa faci asta. macar de tine si de profesia ta, daca nu de ei (ca vad ca aici se poarta desconsiderarea pacientului, 9 din 10 nu inteleg, etc)

[ikujjj]

voi nu vedeti de cine este scris articolul?

de un redactor-sef!

dixit!

[187.92a]

nu crd ca inteleg exact ce vrei sa spui

[marmotul]

explici la 10 pacienti, din care 9 nu inteleg nimic, ca sa nu te dea in judecata al 10-lea care intelege si ar vrea sa stie

se numeste patient leaflet si nu te costa nimci sa faci asa ceva. e extrem de simplu. pb e ca tb sa specifici ca info de acolo nu e exhaustiva.

nu sunt de acord cu ce zici tu marmotule, e greseala ta daca aia nu inteleg. oricine intelege 'o sa te doara'. 'o sa faci vanatai', 'o sa curga tone de sange'.

mai nenilor, voi sigur lucrati cu oameni, si nu cu pacienti ideali?

cred ca marmotu se refera la atitudinea pacientului de lasare completa in mainile doctorului si eventual ale lui dumnezeu. Nu conteaza nimic din ce-i zici, nu isi asuma nici o responsabilitate, nu ia nici o decizie. El a venit la tine sa-l faci bine, e treaba tu cum o faci.

exact.. foarte bine spus

[marmotul]

eu ma chinuii sa explic fiecarui nene in parte ce urmeaza sa i se intimple in cursul tratamentului , dar am observat ca sunt unii cu care chiar nu prea ai ce discuta, ca se uita ca vasile seicaru la colidele de pasti la tine. o sa mai continuii cu datul explicatiilor cit o sa pot, dar la un moment dat o sa incep sa obosesc si eu sa tot bolborosesc chestii neinteresante pentru unii.

Nu e chin, e datoria ta. Mai ales ca ai una dintre specialitatile alea care baga chestii prin diferite gauri. Indiferent ca sunt oameni care nu inteleg, asta nu e o scuza sa nu explici intotdeauna, ca n-ai de unde sa stii dinainte daca omul ala o sa inteleaga sau nu.
Si daca vezi ca se uita lung la tine, reformuleaza, cum a zis si trident.

spuneam ca explic, dar nu stiu cit voi mai putea sa fac asta, pentru ca nu prea am cui explica. poate ca sufer eu de un complex de desteptaciune, mai stii

[187.92a]

sau, simplu, "lipsa de tact".
medicul trebuie sa fie inainte de toate OM.

Majoritatea covârşitoare îşi dorea o specialitate care "să le aducă mulţi bani, să constea în câteva tehnici pe care să le aplice fără prea mare efort toată viaţa, să intre cât mai puţin în contact cu pacientul şi să nu mai fie deranjat odată ce a ieşit pe poarta spitalului". Vă las pe dumneavoastră să identificaţi acele specialităţi.

mi-a placuuuuuuuuuuuuuut

[Chingachgook]

1. betrei io am scris ceva relativ la subiect. tu comentezi mai jos, deci presupun ca mi-ai vazut mesajul. APOI iti aduci aminte sa ma avertizezi asa preventiv.

2. domnul oana e cam rupt de realitati. placa asta o pune de o gramada de ani. sigur el e mefist de 100 de ani in bucuresti, are o anumita clientela, apare pe la tv.

3. marmotule acolo in tarile alea in care vrei tu sa pleci se pune mare baza pe explicatiile pe care le primeste pacientul. si trebuie sa explici senin fiecaruia. mi se pare ca esti pe o panta periculoasa cum anticipezi tu ca la un moment dat te vei plictisi.

[drcraciun]

Sunt de acord, nu te plictisesti niciodata, dar de obosit cam obosesti. De exemplu eu am incercat sa il conving pe unul azi sa semneze o data consimtamantul pt. ECT, dar era asa de deprimat incat aproape ca nu avea capacitate. Desi a fost doar in norvegiana, tot am obosit pana la urma. Dar de plictisit de descris/explicat ECT nu ma plictisesc niciodata.

[Chingachgook]

pai am zis sa explici nu sa convingi. daca vezi ca nu are de gand ii arati unde sa semneze ca nu e de acord ura si la gara

craciunache tata zi ceva despre articolul lui sever oana aici
despre consimtamant fa alt topic

[drcraciun]

Am scris deja mult mai pe larg mai sus, chiar la inceput.

[187.92a]

nu vad unde

si daca nu vrea sa semneze nici asa, nici asa?

mai la marmotul inca nu s-a inventat medicul care se pozitioneaza casual, close to za pacient, in haine largi, fara armani, zambitor si prienenos, intelegator.la ei acolo medicul e un fel de suie taica aici hai esti gata pa daca apare vreo compliactie il intreaba "ce faci taica, ai sangerat de ca req" sau "ce-ai facut, ti-ai desfapcut pansamentul de nush unde", cum asa, de se simte ala vinovat si consimte implicit la reinterventie, etc.

voi aveti VOCATIE de medic? cum se manifesta asta la voi?
pe bune=pe bune

[b3]

Eu da. Imi pasa de pacient.

trident, nu mai face aprecierei aiuristice legate de ce scriu eu, ca nimeresti pe langa constant. Nu ziceam ca nu trebuie sa ii explice marmotul pacientului, si nici ca 9 din 10 pacienti in general nu inteleg. Ii explicam lui ca si daca i se pare ca nici un pacient nu intelege etc., nu mai reiau.

[marmotul]

nu vad unde


voi aveti VOCATIE de medic? cum se manifesta asta la voi?
pe bune=pe bune

mie imi place enorm ce fac. poate asa se manifesta vocatia la mine.
chestia cu vreau sa vindec oameni, sau ca imi pasa de pacient mi se pare un cliseu, eu as evita sa folosesc chestii de genul, betrei.

hai sa incerc sa va dau un exemplu:

una din multele explicatii ce trebuie date nenilor este legata de hipoacuzia neurosenzoriala. avem multi de genul, mai in virsta, si bineinteles surzi intr-o masura mai mare sau mai mica, carora le descoperim aceasta boala si tre sa ii punem sa faca niste perfuzii, cam de 2 ori pe an.politica firmei. buuun. hai sa va povestesc o faza de ieri.
eu- domnul ..x.. blabla (ii povestesc despre boala, despre nervul auditiv, etc)
el- adica am o problema la cap, nu la urechi?
eu- nu, domnul x, nu aveti problema la cap, ci la nervul auditiv. este cel ce face legatura intre urechi si creier.
el- deci am o problema la nervi. asta nu tine de psihiatrie? da sa stiti ca eu nu sunt nebun, da am un vecin care.... blabla... imi spune de tentativa de suicid a vecinului.
eu- nu dom-le. ii introduc versiunea cea mai simplificata- practic nervul asta auditiv este ca un fir, ca un cablu electric. la dvs a inceput sa nu mai functioneze asa bine.

asa, pina la urma pricepe el, pe mine incepe sa ma doara gitul de la cit am zbierat la el. cam peste o ora il aud vorbind cu altul la fel de surd( ei cica vorbesc incet, intre ei, dar bineinteles zbiara de ii auzi fara probleme de pe hol)- cum , ma, si tu ai boala de asta? ba, sa stii ca ai niste fire in cap!!! am ramas fara replica.

mai am un nene cu pierderi de memorie. si asta e fenomenal, dar va povestesc despre el alta data, este aici un intreg roman de scris

[drcraciun]

Mie imi place sa citesc.

[Melania]

Niciodata nu m-a fascinat suferinta si am incercat intotdeauna sa stau departe de oameni cu probleme de sanatate.
Boala/biologia m-au interesant din punct de vedere teoretic; mi-a placut intodeauna sa experimentez, fie ca era cu broaste sau soparle cand eram mai copil, cu foc si explozivi cand eram spre adolescenta, cu substante interzise cand eram mai spre prima tinerete. Am dat la medicina din curiozitate; la un moment dat eram la trei facultati dar am ramas totusi la medicina.
Nu am capacitatea de a ghici emotiile oamenilor pe chip, asta cred ca imi scade drastic abilitatea de a lucra cu pacientii. Cand totusi intuiesc emotii, am tendinta sa ma implic prea mult de asta nu cred ca pot fi un bun clinician (dealtfel nici nu ma intereseaza prea mult). In addition, sunt destul de egoist: nu am chef sa ma pun in slujba pacientilor, am nevoie de timpul meu, n-am chef de facut garzi. Nu simt nevoia sa imi zica nimeni doctor, desi sunt doctor. Nici pe cartea de vizita nu imi pun credentials decat daca e nevoie sau daca vreau neaparat sa epatez dar asta nu se intampla decat foarte rar, de exemplu acum .
Cam asta e povestea mea de dragoste cu medicina. Cred ca ultimul pacient l-am vazut acum vreo 5 ani. Avea o penumonie. Primul pacient avea stenoza aortica.
Admir medicii bine pregatiti si nu ii inghit pe aia care sunt foarte siguri pe ei.

[drcraciun]

Ai facut si pipi in pat pana relativ tarziu ? Psihopato !
(animal cruelty + firesetting + bedwetting)

Just kidding ! (bineinteles) Sigur ca ce spui are sens (ca aproape intotdeauna, de altfel).

[Melania]

Nu. Dar ma mai trageam cateodata de cocoshel.
Intre timp mi-am schimbat sexul.

[drcraciun]

[Phat Skidz]

Niciodata nu m-a fascinat suferinta si am incercat intotdeauna sa stau departe de oameni cu probleme de sanatate.

Atunci de ce ai mai dat la arhitectură generală?

[Melania]

Sa fim seriosi vlad, pe cine fascineza suferita si boala? Cum bine spuneai si tu printr-o carte scoasa la Humanitas, medicina e o profesiune contra naturii.