Medicina Bucureşti

Stagiar de 3-4 luni. Simpatic si saritor intr-ale examenului clinic si intr-ale ascultarii problemelor de familie si de viata ale cocoanelor. Pacienta - ciroza hepatica, ascita si... nedisciplinata. Toata lumea o "certa" pt lipsa ei de consecventa in obiceiuri alimentare. Mai putin eu, care simteam ca nu am dreptul sa "cert" si oricum aveam mai multa rabdare sa stau de vorba si sa explic (ceea ce cred ca se toceste cu timpul... asa cum am observat la mai-mari).

Soare, cald afara, in spital si mai cald. Vine doctorul eu in halat cu maneca scurta, insa fara buzunare laterale, ci doar la piept. De cum intrasem in salon am simtit ca mi se pregateste ceva. Fosneli, sertare deschise si inchise in graba.

Iau o tensiune... Si, stupoare, simpt o mana pipaindu-ma pe abdomen, pe locul unde ar fi trebuit sa fie macar un buzunar. Stupoare si din partea pacientei, care exclama, intr-un final de cautare: "vai, domnu' doctor, NU AVETI BUZUNARE?!?!". Initial m-am simtit jenat, apoi am inceput sa hohotesc in forul meu interior. I-am zis pacientei ca eu sunt doctor din generatia nou, fara buzunare. Nu stiu ce-a inteles. I-am multumit oricum pt intentie , dar eu oricum nu fumam si iar s-a mirat: "cum , doctor si nu fumati??!". Credeam ca am scapat, insa indrum spre usa, apoape se arunca in fata mea cealalta pacienta si introduce cu o dexteritate uimitoare o bancnota de 50.000 in singurul buzunar de la piept, facandu-mi cu ochiul si zicand cu glas tare catre cealalta: "uite, ca cine cauta, gaseste si buzunare". Am incercat, fara succes, sa refuz... Am plecat chicotind spre casa, si am povestit tuturor aceasta poveste.

Ideea ca treaba asta se intampla cu o zi inainte de externare, deci era o "spaga de multumire", nu de "ca sa aveti grija mai mare de MINE", ceea ce mi-a mai linistit constiinta.

Dar am o colega care a primit ceva iar de atunci pana la externare a fost sclava pacientei respective, adica se simtea obligata sa indeplineasca rugaminitle uneori abernate a respectivei: vreau la radiologie, vreau un control o.r.l., vreau...

Asa ca, decat sa ma simti obligat apoi... mai bine refuz din start si ma port egal cu toata lumea. Bine... cred totusi ca oricine are simpatii si antipatii intre pacienti. Dar la mie simpatia se manifesta prin faptul ca stau eventual mai mult de vorba cu acel pacient, insa nu-mi neglijez profesiunea din cauza asta, fata de altii. Voi ce zziceti? Avem dreptul la antipatii si simpatii printre pacienti?

Ai dreptate.Eu cred ca avem dreptul.Si mi imi pica bine sa stiu ca pacientii ma plac si vorbesc frumos despre mine si cu mine.Dar e destul de subtire linia pe care NU avem voie s-o depasim, intre a face sau nu discriminare intre ei.Am constatat asta pe propria piele.

Avem sau nu avem dreptul la simpatii ... nu prea conteaza. Oricum ele vor exista. Despre sclavie pot sa spun ca intr-adevar un pacient iti poate strica o saptamana...

stancu wrote:Despre sclavie pot sa spun ca intr-adevar un pacient iti poate strica o saptamana...

Daca pacientul ti-a dat ceva, nu inseamna ca trebuie sa te lasi terorizat de el. Vrea consult o.r.l., pai ce, ma doare mana sa-i scriu in foaie "rog consult o.r.l."? Asta o fac oricum, nu-i refuz pacientului un consult, chiar daca n-are indicatie, din punctul meu de vedere, mai ales daca e sacaitor. Sa nu se plictiseasca omul. Ca doar nu l-oi lua de manuta sa-l duc eu acolo! Treaba lui daca-i place sa stea pe coridoare!

nu stiu cum e cu spaga, dar mi se pare firesc sa ai antipatii si simpatii. cu toate astea, poti petrece mai mult timp cu un pacient sacaitor daca o face de o maniera placuta. cata vreme calitatea actului medical nu sufera e ok. de asemenea, e imposibil sa te placa toti pacientii, indiferent cat de bun esti, din motive care tin mai mult de personalitate. e utopic sa incerci sa-i faci pe toti sa te placa, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa te certi cu cei care nu-ti plac( doar daca nu sunt badarani, situatie in care trebuiesc stabilite limite clare)

cred ca spaga te obliga sa fii mai atent, chiar daca nu vrei, si poate cauza situatii stanjenitoare.

almitroi wrote:Daca pacientul ti-a dat ceva, nu inseamna ca trebuie sa te lasi terorizat de el. Vrea consult o.r.l., pai ce, ma doare mana sa-i scriu in foaie "rog consult o.r.l."? Asta o fac oricum, nu-i refuz pacientului un consult, chiar daca n-are indicatie, din punctul meu de vedere, mai ales daca e sacaitor. Sa nu se plictiseasca omul. Ca doar nu l-oi lua de manuta sa-l duc eu acolo! Treaba lui daca-i place sa stea pe coridoare!

Nu cred ca asa trebuie procedat. De ce sa trimiti bolnavul la un consult pentru ca nu are nici o indicatie, doar pentru ca asa vrea el? Consulturile care se fac la pacienti fara nici o patologie in sfera respectiva nu fac decat sa incarce tot sistemul. Gandeste-te ca ai fi medic la ORL si ti-ar sta la usa la consultatie vreo 10 de pacienti care n-ar avea nimic decat un diagnostic de trimitere bagat "din burta". Eu unul l-as injura putin pe ala care imi trimite asemnea pacienti.

Eu cand am asemenea bolnavi le spun clar ca nu pot pune indicatia asta, pentru ca sunt medic rezident si sa vorbeasca cu medicul curant si daca el e de acord il trimit cu cea mai mare placere unde vrea el. Chiar si cei mai sacaitori pacienti se cam linistesc cand aud asta. Cei mai cumpliti din punctul asta de vedere sunt tiganii (no offence, n-am nimic cu nici o etnie).