aia 4 care au votat da sigur au pus la misto numai sa nu plece trident suparat.
hartuirea sexuala e atunci cand cineva te hartuieste....
sexual.
'' Hărţuirea sexuală - o problemă pentru organizaţii?
Ce este?
Hărţuirea sexuală constă în comportamente de ameninţare, constrângere, intimidare, umilire, realizate de către
o persoană împotriva alteia. Aceste comportamente sunt de natură sexuală şi pot fi verbale, non-verbale sau
fizice. De cele mai multe ori, persoana care hărţuieşte abuzează de funcţia îndeplinită la locul de muncă, cu
scopul de a obţine anumite beneficii de natură sexuală din partea persoanei hărţuite. Efectele unor astfel de
comportamente sunt negative, afectează atât persoana hărţuită, cât şi organizaţia în care aceasta lucrează, în
special pentru că performanţa persoanei scade, iar negocierea aspectelor privind promovarea, formarea,
salarizarea etc. nu rămân procese obiective, ci sunt afectate/influenţate de comportamentele negative ale
persoanei care hărţuieşte.
În multe organizaţii, hărţuirea sexuală există. Îmbracă forme diferite şi ajunge la nivele de gravitate foarte
variate. Modul în care apare, se menţine şi se manifestă depinde de fiecare organizaţie în parte, de anumiţi
parametri precum: dinamica specifică a locului de muncă, numărul şi structura angajaţilor, sensibilitatea pe care
angajatorii, patronii, şefii, managerii, supervizorii o au în privinţa acestei problematici, cantitatea de informaţie
pe care o deţin în privinţa consecinţelor pe care hărţuirea sexuală le are/le poate avea.
Când apare?
Nu există un moment prestabilit în care hărţuirea sexuală apare într-o organizaţie. Poate apărea în momentul
recrutării, la angajare, se poate reflecta în termenii şi condiţiile încheierii contractului de muncă, pe parcursul
derulării activităţilor de zi cu zi, poate apărea în momentele în care se promovează şi/sau se formează
personalul sau în situaţiile în care se fac concedieri.
Ce consecinţe are?
În funcţie de forma în care se manifestă şi de contextele specifice în care apar, comportamentele de hărţuire
sexuală au consecinţe foarte grave, care pot fi de natură:
Psihologică, precum:
· depresie, anxietate, şoc, negare, stres, tulburări ale somnului
· furie, teamă, frustrare, iritare, instabilitate emoţională
· nesiguranţă, jenă, ruşine
· confuzie, neputinţă, tulburări de concentrare, atacuri de panică
· stimă de sine scăzută, neîncredere în capacităţile proprii, hipersensibilitate
· izolare, autoblamare
Fizică, precum:
· dureri puternice de cap, migrene, oboseală, epuizare
· letargie, ameţeli, tulburări de vedere, afectiuni dermatologice
· probleme gastrointestinale, ulcer
· fluctuaţii ale greutăţii, tulburări de alimentaţie
· palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale
· disfuncţii sexuale, tulburări hormonale
Cu impact asupra performanţei şi carierei precum:
· satisfacţie scăzută la locul de muncă, demotivare
· performantă scăzută
· pierderea oportunităţilor de promovare
· absenteism, mai mult timp petrecut în concediu medical
· schimbarea obiectivelor de carieră
· lipsa ataşamentului faţă de organizaţie, lipsa de iniţiativă, de interes pentru muncă
· neîncredere în competenţele proprii
3
· predispoziţie spre erori profesionale, depăşirea termenelor, neîndeplinirea sarcinilor, calitate
scăzută a modului de îndeplinire a sarcinilor
· neutilizarea totală a potenţialului
De ce aveţi nevoie?
Ca manageri, manageri de resurse umane sau supervizori, este important să deţineţi informaţiile şi
instrumentele de care aveţi nevoie pentru a preveni sau gestiona corect şi eficient un posibil caz de hărţuire
sexuală. Cunoscând aceste informaţii şi instrumente, puteţi identifica acţiuni aplicabile la situaţii concrete, care
sunt şi cele mai potrivite pentru organizaţie.
Ce arată studiile şi cercetările?
Rezultatele studiilor şi cercetărilor sunt importante pentru organizaţii, pentru că oferă date importante, precum:
- care sunt persoanele aflate în situaţii de risc crescut de a fi hărţuite sexual;
- care sunt comportamentele prin care se manifestă hărţuirea sexuală;
- care sunt efectele situaţiilor de hărţuire sexuală pentru persoanele hărţuite şi pentru organizaţii;
- ce acţiuni concrete întreprind persoanele care se află într-o situaţie de hărţuire sexuală;
- care este gradul de toleranţă al angajaţilor şi managerilor în privinţa cazurilor de hărţuire
sexuală, precum şi în privinţa acţiunilor concrete întreprinse de persoanele hărţuite.
Studii şi cercetări din România. Date privind fenomenul hărţuirii sexuale în Romania se regăsesc în
cercetări recente, realizate la nivel naţional sau la nivelul Municipiului Bucureşti.
Cercetarea Naţională privind Violenţa în Familie şi la Locul de Muncă, 2003 (IMAS, la cererea Centrului
Parteneriat pentru Egalitate - CPE)
Cine hărţuieşte, cine este hărţuit/ă?
· În România, populaţia de femei tinere (sub 30 de ani) din mediul urban, care lucrează în firme
şi, în special, în acele firme care operează în servicii are nivel crescut de risc.
· 4.7% din populaţie cunoaşte pe cineva care, în ultimii doi ani, a fost victimă a hărţuirii sexuale.
· În 90% dintre cazuri, victimele hărţuirii sexuale sunt femei.
· În 81% dintre cazuri, victimele au între 16 şi 30 de ani.
· În 55% dintre cazuri, agresorul a fost un „şef” sau un „director” şi în 24% un patron.
Cum se manifestă hărţuirea sexuală şi care este profilul persoanelor hărţuite?
Răspunsurile oferite indică diferenţierea a trei tipuri de fapte de hărţuire sexuală, clasificate în special în
funcţie de gravitatea lor:
a. Forme uşoare: priviri, atingeri, gesturi, limbaj cu conotaţie sexuală – raportată de 12,9% din populaţia
adultă a ţării.
Profilul femeii hărţuite Profilul bărbatului hărţuit
59% din totalul persoanelor hărţuite
Mai ales femei între 18 şi 29 de ani
Mai ales absolvente de liceu şi facultate
Mai ales necăsătorite/în uniune consensuală
Mai ales specialişti, tehnicieni, maiştri, lucrători în
servicii
Mai ales din mediul urban (din Bucureşti)
41% din totalul persoanelor hărţuite
Mai ales bărbaţi între 18 şi 29 de ani
Mai ales absolvenţi de liceu
Mai ales necăsătoriţi
Mai ales lucrători în servicii
Mai ales din mediul urban
Din toate regiunile ţării
Cum au acţionat femeile Cum au acţionat bărbaţii
Doar 6% au depus plângere către şef
Doar 2% au făcut plângere către o altă persoană din
conducere
Doar 1% au apelat la sindicat
Niciuna nu a dat agresorul în judecată
Doar 2% au depus plângere către şef
Niciunul nu a făcut plângere către o altă persoană din
conducere
Niciunul nu a apelat la sindicat
Niciunul nu a dat agresoarea în judecată
4
b. Solicitarea de relaţii sexuale prin promisiuni: „invitaţia la întâlniri amoroase, cu promisiunea angajării sau
promovării”, „cererea de relaţii sexuale cu promisiunea unei recompense” – raportată de 1,9% din populaţia
adultă a ţării.
Profilul femeii hărţuite Profilul bărbatului hărţuit
61% din totalul victimelor
Mai ales femei între 18 şi 29 de ani
Mai ales absolvente de facultate
Din toate categoriile socio-profesionale
Atât din mediul urban, cât şi din rural
Din toate regiunile ţării
39% din totalul victimelor
Bărbaţi de toate vârstele
Mai ales absolvenţi de facultate
Mai ales cu poziţii manageriale/muncitori necalificaţi
Atât din mediul urban, cât şi din rural
Din toate regiunile ţării
Cum au procedat femeile Cum au procedat bărbaţii
Doar 10% au depus plângere către şef
Niciuna nu a făcut plângere către o altă persoană din
conducere
Niciuna nu a apelat la sindicat
7% au demisionat pentru a scăpa de problemă
Niciuna nu a dat agresorul în judecată
Doar 10% au depus plângere către şef
Niciunul nu a făcut plângere către o altă persoană din
conducere
Niciunul nu a apelat la sindicat
7% au demisionat pentru a scăpa de problemă
Niciunul nu a dat agresoarea în judecată
c. Forme grave: ameninţări şi forţarea victimei - „sărut fără permisiune”, „solicitarea de relaţii sexuale, cu
ameninţare”, „încercarea de a avea relaţii sexuale, cu folosirea forţei” – raportată de 1,7% din populaţia
adultă a ţării
Profilul victimei femei Profilul victimei bărbat
85% din totalul victimelor
Mai ales femei între 18 şi 29 de ani
Mai ales absolvente de facultate
Din toate categoriile socio-profesionale
Atât din mediul urban, cât şi din rural, din toate regiunile ţării
15% din totalul victimelor
Cum au procedat femeile Cum au procedat bărbaţii
Doar 9% au depus plângere către şef
Niciuna nu a făcut plângere către altă persoană din conducere
Doar 3% au apelat la sindicat
11% au demisionat pentru a scăpa de problemă
Niciuna nu a dat agresorul în judecată
Violenţa Împotriva Femeilor, 2003 (Gallup Organization Romania, la cererea Win Balkans)
Femeile nu înţeleg corect ce înseamnă hărţuirea sexuală.
Definiţiile pe care femeile le dau hărţuirii sexuale relevă faptul că ele nu leagă actul de hărţuire sexuală de un
anumit spaţiu cum ar fi locul de muncă sau şcoala. Femeile din Bucureşti percep hărţuirea sexuală în termeni
de „putere” atunci când o definesc ca fiind forţarea unei persoane pentru a avea relaţii sexuale (17%) sau
forţarea unei persoane pentru a face ceva împotriva voinţei ei (9%), însă o consideră mai degrabă
comportament deviant. Pentru unele femei hărţuirea sexuală este sinonimă cu violul (2%), pentru altele ea
înseamnă doar avansuri insistente (12%) sau propuneri indecente (3%). Mai mult, unele femei includ în definiţia
lor dată hărţuirii sexuale, abuzurile sexuale exercitate de partener ori de către străini în spaţii publice.
Femeile nu cunosc legea.
În Romania, Legea egalităţii de şanse dă o definiţie a hărţuirii sexuale şi include prevederi referitoare la acest
aspect. Doar jumătate din femeile intervievate cunosc existenţa unor astfel de prevederi.
Cazurile de hărţuire sexuală sunt frecvente.
Două din zece respondente cunosc o altă femeie care a fost hărţuită sexual la locul de muncă sau la instituţia la
care studiază. 12% din femeile din Bucureşti au fost martore la acte de hărţuire sexuală – jumătate din ele la
5
locul de muncă, iar 15% la şcoală. Jumătate din cele care au fost martore la acte de hărţuire sexuală au
reacţionat exprimându-şi în mod verbal furia.
23% din femei cred că hărţuirea sexuală este foarte răspândită, în timp ce 57% spun că este destul de
răspândită în Bucureşti. 7 femei din 10 consideră că hărţuirea sexuală este inacceptabilă în orice circumstanţă
şi trebuie să fie pedepsită prin lege.
17% din femei admit că au fost hărţuite la serviciu sau la şcoală.
7% din femeile din Bucureşti au fost invitate de un coleg la o întâlnire cu promisiunea angajării sau a
promovării, iar 4% afirmă că li s-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu promisiunea unei recompense.
Aproape jumătate ( 44%) din cele care au fost hărţuite sexual la locul de muncă sau la şcoală nu au făcut nimic
în legătură cu acest lucru, şi doar o victimă din zece a făcut plângere. De asemenea 12% au afirmat că au
demisionat pentru a scăpa de problemă.
Femeile tinere, cu studii superioare, care lucrează de mai puţin de doi ani la actualul loc de muncă prezintă o
probabilitate mai mare de a fi hărţuite sexual.
Femeile şi bărbaţii în organizaţii, 2006 (IMAS, la cererea Centrului Parteneriat pentru Egalitate - CPE)
Studiul indică faptul că 86% dintre organizaţiile incluse în studiu deţin regulamente interne, care cuprind reguli
de respectat pentru angajaţi şi angajatori. Marea majoritate a angajaţilor au fost informaţi în legătură cu
conţinutul acestor prevederi. Însă, din totalul organizaţiilor care deţin un regulament intern, numai 50% dintre
ele au optat pentru includerea unor prevederi referitoare la situaţiile de hărţuire sexuală. 78% dintre femei şi
76% dintre bărbaţi consideră că hărţuirea sexuală reprezintă discriminare.
Datele studiului indică şi faptul că, în general, situaţiile de discriminare şi de hărţuire sexuală care apar, nu sunt
rezolvate la nivelul organizaţiei. Deşi îşi cunosc drepturile, angajaţii consideră că aceste drepturi sunt în mică
măsură respectate de angajatori, iar organizaţiile sindicale, ar căror mandat declarat este intervenţia promptă în
astfel de situaţii, nu beneficiază de încrederea angajaţilor. În acelaşi context, responsabilii de resurse umane
afirmă că se apelează la ajutorul lor numai în cazul unor nevoi de ordin administrativ.
Modalităţile de “rezolvare” a situaţiilor de discriminare şi de hărţuire sexuală cele mai aplicate de către angajaţi
şi chiar recomandate de manageri sunt căutarea unui alt loc de muncă şi demisia.
În consecinţă, situaţiile discriminatorii şi de hărţuire sexuală, care există în organizaţii, nu se rezolvă. În lipsa
unor proceduri organizaţionale clare şi aplicate în practica cotidiană a organizaţiei, opiniile şi comportamentele
care generează aceste situaţii:
- rămân în interiorul organizaţiei şi se perpetuează, în vreme ce victima nu le recunoaşte, le ignoră sau pleacă;
- se transferă în altă organizaţie, odată cu plecarea persoanei/persoanelor cu opinii şi comportamente
discriminatorii.''
hai ma ca doar nu ati citit tot
